• Publicat:
Politică

Corina CREȚU discută OFICIAL cu Viorica DĂNCILĂ. Conducerea PSD, nemulțumită DE CRITICILE comisarului european

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă. Vezi de ce s-au tensionat relațiile conducerii PSD cu cea pe care au pus-o în funcția de comisar european

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a declarat luni, la București, că absorbția greoaie a fondurilor europene este o slăbiciune pe care România o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană și își propune un dialog permanent cu Guvernul.

„Politica de coeziune este unul din instrumentele centrale prin care UE a încercat să faca viața cetatenilor mai bună. Din prima zi a mandatului meu, am considerat că UE are slăbiciunea de a nu comunica îndeajuns felul în care politica de coeziune îmbunătățeste viața oamenilor. Dincolo de alte benficii precum programul ERASMUS sau libera circulație, cred că politica de coeziune e cea mai vizibilă și cu impactul cel mai mare în viața de zi cu zi a cetățenilor. România e unul din statele beneficiare ale politicii de coeziune. M-am concentrat în ultimele luni să asigur un buget echilibrat, care să contribuie și dupa 2020 la dezideratul reducerii disparitățile sociale,” a declarat Corina Crețu la conferința EuroIMPACT.

Prin fonduri europene, în România au fost ajutate în perioada 2017-2013 un număr de 14.000 de IMM-uri, ceea ce a generat 51.000 de locuri de muncă, pentru 40.000 de apartamente s-au făcut investiții în eficiența energetică, 2.488 de școli au internet, iar 100 de policlinici au fost modernizate. „Putem spune că fondurile europene au minimizat efectele crizei economice,” apreciază comisarul european.

„În exercițiul 2014-2020, România are alocate aproximativ 31 de miliarde euro, inclusiv banii pentru agricultură. Fondurile europene oferă finanțare pentru 60-65% din investițiile publice din România. Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor europene, am vorbit de capacitatea greoaie și capacitatea administrativă redusă. Vorbim de lucruri care nu s-au întâmplat de azi, de ieri sau în ultimul an. E o slăbiciune pe care am avut-o ca țară încă de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, când nu am fost pregătiți să accesăm o asemenea sumă de bani. În 2007-2011 rata de absorbție a fost de 4%.(…) Îmi propun ca în restul de mandat care mi-a mai rămas, să am un dialog permanent cu Guvernul, mă angajez să încercăm să îmbunătățim calitatea slabă a infrastructurii, care limitează perspectivele de creștere economică pentru România și discut cu autoritățile să urgenteze proiectele în domeniu”, a primis Crețu..

Începând cu următorul ciclu financiar multianual, actorii regionali vor fi încurajați să vină cu proiecte de accesare a fondurilor UE: „Fiecare țară va fi obligată să acorde direct cel putin 6% din alocație regiunilor, orașelor”. Din 2021, România va primi cu 8% mai multe fonduri europene față de actualul exercițiu financiar multianual.

De această dată, în calitate de comisar european pentru Politică regională, Corina Crețu se află în vizită oficială în România. „În decursul acesteia, înaltul oficial european se va întâlni cu reprezentanți de prim rang ai autorităților române și va discuta viitorul politicii europene de coeziune în cadrul a două conferințe de anvergură,” anunță Comisia Europeană.

Împreună cu comisarul european pentru Buget și resurse umane Günther Oettinger, Crețu va participa la conferința la nivel înalt „O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi”, unde se vor afla și premierul Viorica Dăncilă, Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului Regiunilor și Vazil Hudak, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. Evenimentul este organizat de Guvernul României.

„Intervenția mea în cadrul acestei conferințe se va concentra pe beneficiile politicii de coeziune, care nu sunt nici abstracte și nici de natură birocratică. Politica de coeziune a Uniunii Europene creează locuri de muncă, generează oportunități de dezvoltare economică și socială, asigură accesul la servicii de educație și sănătate mai bune, contribuie la promovarea incluziunii sociale și la sprijinirea comunităților marginalizate și, nu în ultimul rând, susține dezvoltarea rețelelor feroviare și rutiere. Politica de coeziune este, de fapt, garanția creșterii calității vieții pentru cetățenii europeni. Iar rezultatele sunt vizibile și în România. De la aderarea la UE, în urmă cu 10 ani, România a avut alocate peste 45 miliarde de euro de la UE, pentru propria dezvoltare,” a declarat comisarul pentru politica regională înaintea vizitei sale.

În prima zi a vizitei, comisarul european Corina Crețu se va întâlni cu Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, și cu reprezentanții Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, o organizație al cărui principal obiectiv este accelerarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, înaltul oficial european va participa la conferința EuroIMPACT „Informarea și îmbunătățirea comunicării privind politica de coeziune a Uniunii Europene în România”, alături de Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, Victor Negrescu, ministrul-delegat pentru afaceri europene, și Gabriela Crețu, președintele Comisiei de Afaceri Europene din Senatul României, evenimentul fiind organizat de Institutul European din România. La finalul zilei, comisarul pentru politică regională va discuta, în cadrul unei întâlniri bilaterale, cu Vazil Hudak, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții, despre investițiile cu fonduri europene.

În cea de-a doua zi, comisarul Corina Crețu se va întâlni cu Victor Negrescu, ministrul-delegat pentru afaceri europene, pentru a discuta aspecte legate de mandatul României la Președinția Consiliului UE, precum și cu Jerzy KwieciÅ„ski, ministrul polonez responsabil pentru investiții și dezvoltare.

Vizita comisarului european pentru politică regională are loc după un schimb de replici cu Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă pe tema absorbției fondurilor europene.

Darius Vâlcov, a afirmat că este mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condițiile în care BEI elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro.

„Cifrele nu mint niciodata. Hai sa vedem! Comisia Europeana aloca României 150 milioane euro pentru studiile si constructia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le si elaboreaza, costa 120 milioane euro. Conform acelorasi studii BEI, constructia si dotarea celor 3 spitale costa 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro ramase). Intre timp, statul roman scoate in parteneriat public privat studiul, constructia si dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca sa intelegem exact cum stau lucrurile!”, a scris Vâlcov pe Facebook.

Mesaj Darius Vâlcov pe Facebook

Corina Crețu i-a replicat joi, tot pe Facebook, că este „mâhnită” de faptul că discuțiile despre finanțarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iași și Cluj „se duc într-o zonă a speculațiilor și disputelor”.

„În legătură cu informațiile apărute azi în presă referitoare la spitalele regionale de la Craiova, Iași și Cluj, doresc să fac următoarele precizări: În timpul procesului de pregătire a perioadei de finanțare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus Comisiei Europene introducerea acestui obiectiv de construire a celor trei spitale regionale în cadrul Programului Operațional Regional, cu care Comisia a fost de acord și, prin urmare, a fost semnat la 23 iunie 2015. Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părții române. În cadrul acestui program, România a propus utilizarea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) pentru 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova”, a scris, joi, pe Facebook, comisarul european Corina Crețu.

Deși a fost susținută de PSD pentru a ajunge în funcția de comisar european, relațiile Corinei Crețu cu conducerea partidului au intrat într-un con de umbră, după ce aceasta a reproșat statului român că nu prezintă proiecte serioase la Bruxelles, deși sute de milioane de euro așteaptă să le cheltuim.

„Mă abțin. Cu greu, dar mă abțin să comentez,” a răspuns vineri Dragnea, întrebat dacă e deranjat de acuzații. Președintele PSD s-a arătat enervat și de sugestiile lui Traian Băsescu și Victor Ponta, că Corina Crețu ar fi o variantă mai bună de premier decât Dăncilă.

„Să o pună ei, când or să fie în PSD,” a exclamat Dragnea. „Ideea că oameni din afara PSD-ului spun PSD-ului care ar fi o variantă bună de premier este o idee pe care eu nu o accept. Asta înseamnă că PSD-ul o susține în continuare pe Viorica Dăncilă, neavând niciun motiv să nu o facem.” 

Inchide