CSAT: România pregătește „apărarea antidronă suplimentară”. Ce listă de cumpărături are armata română?

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, joi, Planul de înzestrare a Armatei României 2024-2033, în contextul deteriorării „semnificative” situației de securitate din regiune.  

Intensificarea atacurilor rusești cu drone asupra porturilor maritime și fluviale ale Ucrainei în zona Mării Negre a adus războiul și mai aproape de frontierele României, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale. Iar, incidentele cu fragmente de drone căzute pe teritoriul țării noastre și implicit al NATO au crescut riscul de escaladare.

Astfel, în cadrul reuniunii, ministrul Apărării a prezentat un set de măsuri concrete pentru creșterea capacității de supraveghere aeriană, detecție și intervenție, în funcție de situație, în regiunile din proximitatea obiectivelor ucrainene vizate de atacurile ruse.

Conform informării oficiale, Armata României își va concentra eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și în cadru Aliat, în vederea descurajării și a combaterii în mod eficient a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, de tip hibrid sau de altă natură.

Acest lucru se va realiza prin dotarea structurii de forțe cu tehnică și echipamente militare performante, compatibile și interoperabile cu cele existente în armatele celorlalte state membre NATO și UE, care să asigure atât îndeplinirea misiunilor de descurajare și apărare, cât și viabilitatea acestora pe termen lung prin nivelul de eficiență și dezvoltare tehnologică.

Pe 5 septembrie, președintele Klaus Iohannis afirma că dotarea armatei „trece într-un cu totul și cu totul nou nivel”. Aflat la baza de la Cincu, împreună prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel, Iohannis a transmis că „suntem hotărâți să continuăm programele de înzestrare a Armatei”.

Ce listă de cumpărături are armata română?

România dă liber la cumpărături încă de anul acesta. Mai multe programe de achiziție debutează, într-o primă fază, în 2023.

În luna mai, Parlamentul a adoptat solicitarea MApN de inițiere a cinci programe de înzestrare, în valoare de aproximativ 7,2 miliarde de euro și 2,5 miliarde de dolari.

Unul dintre programe se referă la achiziția a 16 sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD, pentru Forțele Aeriene române, a 9 sisteme de arme SHORAD și 16 sisteme VSHORAD pentru Forțele Terestre române, precum și a suportului logistic și a echipamentelor specifice de instruire și armament. Valoarea estimată este de 4,2 miliarde de euro, iar derularea se va realiza în două etape, prima între 2023-2030 și a doua după 2030.

Tot în două etape vor fi cumpărate 298 complete MLI, în înzestrarea de bază și derivate, inclusiv stocul strategic și operativ, pentru structurile de infanterie mecanizată din cadrul Forțelor Terestre, precum și a simulatoarele de instrucție și suportul logistic inițial. Valoarea estimată este de 2,995 miliarde de euro.

Pe listă mai este achiziția a cinci sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel batalion autopropulsat, pentru cinci batalioane din cadrul Forțelor Terestre, și a muniției, suportului logistic și echipamentului de instruire și antrenament specific. Valoarea estimată este de 1,923 miliarde de dolari. Programul va începe în 2023.

Conform ministerului Apărării, România mai are pe lista de cumpărături 186 de rachete aer-aer, dirijate prin radar, cu rază medie de acțiune, de tipul AIM-120 AMRAAM, special configurate pentru aeronavele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene române.

Tot pentru F-16, un alt program constă în achiziția a 292 de rachete aer-aer, dirijate prin infraroșu, cu rază scurtă de acțiune, de tipul AIM-9X SIDEWINDER. Achizițiile se vor realiza în baza unor acorduri cu SUA de tip Guvern la Guvern. Valorile estimate sunt de 372 și 239 milioane de dolari.

De la anul, România va avea propriul ei satelit.

Șeful Direcției Generale pentru Armamente, generalul-maior Teodor Incicaș, a anunțat în septembrie, la podcastul Observatorului Militar al MApN achiziția unui satelit militar, despre care se vorbește încă din anul 2018.

Atunci, fostul șef al Apărării, Gabriel Leș, a avut o întâlnire cu președintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA), care au ajuns la București. ESA asigura suport tehnic agenției române.  Implementarea programului ar fi trebuit să înceapă din 2022.

CITEȘTE ȘI:

Prof. univ. dr. Dan Dungaciu: „Europenii sunt ÎNGROZIȚI de atacuri teroriste și de valurile de migranți”

EXCLUSIV| Ce a rămas după vizita lui Zelenski la București? Analist: „Țările europene au intrat deja într-o competiție pentru reconstrucția Ucrainei”