• Publicat:
Politică

Cum demonstrează judecătorii, punct cu punct, că Guvernul Ponta A ÎNCĂLCAT LEGEA și a făcut „exces de putere”

Doi judecători de la Curtea de Apel București explică, în motivările sentințelor prin care au decis, în luna mai, că Guvernul României era obligat prin lege să fixeze o dată pentru alegerile parțiale pentru posturile de primar, de președinte de consiliu județean și de parlamentar rămase vacante ca urmare a încetării de drept a mandatului.

Doi magistrați de la Curtea de Apel București au arătat, în două sentințe diferite, de ce Guvernul României, prin Victor Ponta, era obligat de lege să fixeze o dată pentru alegeri parțiale în maximum 90 de zile de la vacantarea unui post de primar, parlamentar sau președinte de consiliu județean.

În total, trei instanțe diferite, două din București și una din Cluj, au decis în urma sesizărilor PNL că Guvernul României a încălcat legea prin faptul că nu a organizat în termenul legal alegeri parțiale, pentru locurile de primari, parlamentari și președinți de consilii județene rămase vacante de drept, judecătorul de la Cluj apreciind că Guvernul României, prin Victor Ponta, a comis „un exces de putere”.

În decizia Curții de Apel București de pe 19 mai 2015, judecătorul a decis să admită sesizarea PNL și să oblige Guvernul României să emită un act administrativ prin care să fixeze o dată pentru alegerile parțiale în 17 colegii uninominale, pentru mandatele de parlamentar rămase vacante. Este vorba despre un colegiu din Galați, unul în București, două din Bacău, două din Buzău, unul din Caraș-Severin, unul din Covasna, unul din Dâmbovița, trei din Dolj, unul din Hunedoara, unul din Ialomița, unul din Iași, unul din Mureș și unul din Vrancea.

Instanța a explicat că legea 35/2008 arată clar că dacă mandatul unui deputat sau senator încetează, se organizează alegeri parțiale la nivelul colegiului uninominal respectiv, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Parlamentului prin care se constată vacantarea postului. Excepție de la această regulă constituie doar situația când alegerile respective ar urma să aibă loc cu mai puțin de 6 luni  înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.

Guvernul României avea obligația de a stabili data organizării alegerilor, iar această obligație izvora din lege, neputându-se opune argumente de oportunitate așa cum se arată prin întâmpinare, respectiv aprobarea bugetului pentru desfășurarea alegerilor parțiale sau necesitatea stabilirii în mod unitar, corelat cu luarea în considerare a tuturor aspectelor financiare, logistice și umane pe baza avizelor de specialitate ale ministerelor și instituțiilor publice cu atribuții„, arată judecătorul în motivarea deciziei sale, consultate de gândul.

Guvernul României, în calitate de autoritate publică, are obligația executării legii și a organizării executării legii, în speța de față, pârâtul având obligația organizării alegerilor, în condițiile și în termenele prevăzute de actele normative, neavând un drept de apreciere cu privire la acest aspect, după cum rezultă din conținutul actelor normative arătate, chiar dacă legea electorală nu prevede sancțiuni pentru aceste situații”, a mai arătat judecătorul.

Guvernul României, prin juriștii săi, a încercat să arate că solicitarea PNL este neîntemeiată, invocând motive precum faptul că PNL nu a solicitat acest lucru pe cale administrativă, direct Guvernului, în loc să se adreseze instanței, faptul că Secretariatul General al Guvernului a solicitat Autorității Electorale Permanente „fundamentarea temeinică” și avizarea de către toate instituțiile implicate a cererilor prin care se solicita organizarea de alegeri parțiale, considerând că legea nu prevede sancțiuni pentru depășirea termenului de 90 de zile.

Pe 26 mai, o judecătoare a Curții de Apel București a decis, într-un alt dosar, să admită solicitarea PNL prin care Guvernul României, prin Victor Ponta, este obligat să emită un act normativ de fixare a datelor pentru alegerile parțiale a unor primari din 28 de localități și a doi președinți de consilii județene, în Vâlcea și Neamț.

Judecătoarea a arătat în motivarea deciziei sale, consultate de gândul, că legea 215/2001 (abrogată printr-o lege din 2015, ulterior introducerii cererii în instanță) prevede clar că data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului, în maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile de la constatarea prefectului că mandatul de primar a încetat. Aceleași prevederi se aplicau în cazul președinților de consilii județene.

Rezultă caracterul imperativ al termenului legal de 90 de zile, termenul fixat de legiuitor fiind unul maxim, chiar dacă legiuitorul nu a înțeles să prevadă și sancțiuni pentru nerespectarea acestuia. Se mai observă faptul că legiuitorul nu a înțeles să reglementeze în mod expres nicio derogare de la această obligație, astfel că lipsa alocării unor fonduri în acest scop nu poate fi apreciată de instanță drept cauza justificativă a depășirii termenului imperativ, în lipsa unei prevederi legale exprese care să circumstanțieze obligația autorității publice centrale, precum și în lumina faptului că lipsa alocării unor fonduri bugetare sau dificultatea financiară întâmpinată nu se poate circumscrie, prin ipoteză, unei situații absolut imprevizibile, invincibile și inevitabile care să justifice derogarea de la respectarea termenului fixat de legiuitor„, arată judecătoarea de la secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București.

„Curtea remarcă faptul că marja de apreciere a autorității este redusă, chiar inexistentă, în condițiile în care legiuitorul înțelege, cum este cazul în speță, să stabilească termenul maxim pentru data alegerilor parțiale locale. În această situație fixarea datei alegerilor nu mai rămâne la latitudinea autorității publice centrale competente, ci ea trebuie respectată în condițiile stipulate de legiuitor, Hotărârea de Guvern ce urmează a fi emisă fiind un act administrativ de organizare a executării legii”, mai arată judecătoarea în motivarea deciziei sale.

Cele două decizii ale instanței bucureștene nu sunt definitive, una dintre ele fiind deja atacată cu recurs de Guvernul României, pe 5 august.

Ponta, pe Facebook, acuză PNL că „minte oamenii”

Într-o postare pe Facebook, prim-ministrul Victor Ponta acuză duminică PNL că „bate record după record în ce privește tupeul cu care îi mint pe oameni”, în legătură cu încălcarea legii în ce privește organizarea alegerilor parțiale. Ponta invocă faptul că legea electorală s-a schimbat și că acum președinții de CJ se aleg pe liste, nu uninominal, iar pentru locurile vacante de parlamentar intră următorii candidați înscriși pe listă, care nu a fost aleși inițial.

„Devine din ce în ce mai clar că actualul PNL/PDL bate record după record în ce privește tupeul cu care îi mint pe oameni! Mai simplu – ca și la Codul Fiscal întâi votează ceva și pe urmă spun la televizor exact invers:
– au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale și parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă președintii de CJ și parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parțiale, iar legile anterioare sunt abrogate!
– președintele Iohannis promulgă imediat legile și situația juridică este foarte clară;
– PNL (care a inițiat și votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parțiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliștilor tocmai în baza legilor elaborate și votate de peneliști!
– începe atacul public cu injurii și insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!
PNL/PDL contează pe faptul că tupeul și mințitul în fața oamenilor va funcționa în continuare! Păcat”, a scris pe Facebook Victor Ponta.

Gândul a arătat că Parchetul General, condus de Tiberiu Nițu, a dispus neînceperea urmării penale în cazul lui Victor Ponta, pentru abuz în serviciu, după ce PNL Cluj a depus o plângere penală privind nerespectarea termenului legal pentru organizarea alegerilor parțiale. Plângerea penală a celor de la PNL a fost depusă pe 28 ianuarie 2015, după ce trecuse termenul legal pentru organizarea alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, post vacant din octombrie 2014.

Curtea de Apel Cluj: Guvernul Ponta a făcut „exces de putere”

În mai 2015, gândul a arătat că instanța de la Cluj a decis similar cu cele de la București, în ce privește organizarea de alegeri parțiale pentru 3 primării și 14 colegii de parlamentar.

„În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluționa o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva o cere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorității prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, precizează Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei sale.

Nu avem bani pentru alegeri, a fost poziția Guvernului Ponta în timpul procesului de la Cluj: „Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a ședinței Guvernului la solicitarea MAI, care a motivat cererea prin faptul că organizarea alegerilor locale și a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului pentru asigurarea pazei și altor activități”, se arată în decizia Curții de Apel Cluj.

Premierul Victor Ponta a venit cu un alt argument pentru a bloca alegerile: nu sunt oportune. Și acest argument a fost respins de instanța de la Cluj. „Se mai susține de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităților, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorității, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiții, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene acestea trebuie respectate”, motivează decizia Curtea de Apel Cluj, arătând că un Guvern nu poate decide dincolo de prevederile legale când să organizeze alegeri.

Guvernul Ponta s-a dus în fața instanței, arătând că nu există nicio sancțiune dacă încalcă legea și nu organizează alegeri parțiale locale și parlamentare.

„Susține pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancțiune. Susținerea nu poate fi reținută întrucât lipsa unei sancțiuni exprese în lege vizând administrația locală/ alegerea administrației nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudența CEDO și CJUE atrage sancțiuni pecuniare, iar acestea pot fi applicate și autorităților în condițiile legilor naținale, respectiv a legii 554/ 2004, neîndeplinirea unei operațiuni, emiterea unui act, inclusive refuzului nejustificat”, este poziția Curții de Apel Cluj, exprimată în motivarea deciziei sale.

Inchide