Cum explică UDMR numărul mare de voturi obținute în județele fără populație maghiară

Potrivit site-ului BEC, la nivel național, Uniunea a trecut pragul electoral și a obținut peste 473.000 de voturi, din care câteva zeci de mii au fost înregistrate în județe din Moldova și Muntenia, care nu fac parte din bazinul electoral tradițional al UDMR, și în care, la ultimul recensământ, din 2011, figurau doar câteva zeci sau sute de etnici maghiari.

Astfel, în județul Teleorman, unde la recensământul din 2011 s-au declarat ca fiind de etnie maghiară 18 persoane, s-au înregistrat 669 de voturi pentru UDMR, iar în Olt, unde figurau 66 de maghiari, UDMR a primit 877 de voturi.

De asemenea, în județul Argeș, la o populație maghiară de 237 de persoane, UDMR a primit 1537 de voturi, în Botoșani, unde erau înregistrați 38 de maghiari, au fost 931 de voturi pentru UDMR, iar în Neamț, la 98 de maghiari declarați, au fost 1680 de voturi în favoarea listei UDMR.

Nici județul Giurgiu nu face excepție, în condițiile în care aici figurau 59 de etnici maghiari, iar la europarlamentare au votat 746 de persoane pentru UDMR.

În județul Iași, la 146 de maghiari au fost 2.033 de voturi pro-UDMR, în timp ce la Dâmbovița, unde erau 156 de maghiari, UDMR a primit 1462 de voturi.

Președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că este nedumerit de atitudinea celor care, până acum, criticau Uniunea că nu a primit voturi de la români, iar acum sunt oripilați că este votată nu doar de maghiari.

„Nu este pentru prima dată când UDMR primește voturi în județe din Moldova, Muntenia, Oltenia, în general în județe din afara arcului Carpatic. Duminică, din aceste județe, am primit 28.065 voturi (conform datelor preliminare), dacă nu socotim voturile din București si Bacău, unde există comunități maghiare semnificative. A apărut și informația conform căreia am primit foarte multe voturi în județe unde nici nu au fost văzuți maghiari. De exemplu, în Teleorman. Într-adevăr, acolo am primit 669 de voturi. Noutatea este însă că acest scor este mai mic dacât în 2007, când Laszlo Tokes și UDMR au luat în total 674 voturi”, a spus Porcsalmi.

Potrivit acestuia, explicațiile posibile la această situație sunt multiple, prima fiind chiar banală, dar validă, și anume că și românii votează UDMR.

„În al doilea rând, este greșit să corelăm voturile cu ponderea etnică. În această logică nu ar fi trebuit să primim voturi niciodată din aceste județe. Reamintesc că, în 2007, la primele alegeri europarlamentare, candidații maghiari au primit peste 20.000 voturi, la o prezență mult mai mică, de 29%. UDMR nu numai că a avut, de regulă, reprezentanți în secțiile de votare, dar a fost o prezență constantă și pe buletinele de vot din aceste județe, în sensul că am avut candidați în toate județele României cu ocazia tuturor alegerilor parlamentare, inclusiv atunci cînd alegerile se desfășurau pe colegii uninominale. Astfel, alegătorilor nu le este străin semnul electoral al UDMR”, a precizat președintele executiv al Uniunii.

Porcsalmi Balint a subliniat că UDMR are organizații județene sau teritoriale în județe ca Suceava, Galați, Vaslui, Constanța, Gorj, Vâlcea, Mehedinți, unde sunt „oameni inimoși care depun un efort extraordinar în a-și aduce aportul la succesul UDMR”.

„Există posibilitatea ca o parte din aceste voturi să fie greșite, accidentale, sau reflectă un protest general față de partidele mari românești”, a spus acesta.

Întrebat dacă a existat o înțelegere prealabilă cu PSD pentru ca cetățeni români să voteze lista UDMR, președintele executiv al Uniunii a răspuns că nu există și nu a existat nicio înțelegere cu PSD sau cu alte partide în acest sens.

Întrebat, în continuare, dacă fără aceste voturi din afara Transilvaniei, ar mai fi depășit UDMR pragul electoral, Porcsalmi a afirmat că, având în vedere prezența la vot foarte ridicată, conform calculelor Uniunii, în județele menționate UDMR a primit cu 17-19.000 de voturi în plus față de media alegerilor trecute.

„Acest număr contribuie la rezultatul final, înseamnă circa 0,18-0,20 puncte procentuale din totalul de 5.35 – dar nu influențează trecerea pragului. Eu însă consider extrem de periculoasă această logică, prin care se insinuează că un vot este mai valoros sau mai legitim decăt altul. De aici este foarte puțin până se va ajunge la a spune că voturile din diasporă contează mai mult sau că votul celor din orașe este mai puternic, ori că voturile tinerilor valorează mai mult decât cele ale vârstnicilor, sau cele ale bărbaților mai mult decât cele ale femeilor”, a conchis Porcsalmi.

Sociologul Ioan Hosu de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca este de părere că, dincolo de speculațiile privind posibile înțelegeri între partidele care fac parte din arcul guvernamental, mai poate exista un registru explicativ, și anume posibilitatea ca UDMR să fi mobilizat prin rețele sociale sau în manieră directă etnicii maghiari care, temporar, se aflau în județe din Moldova sau Muntenia.

„Probabil este vorba despre persoane aflate în tranzit, care lucrează sau au afaceri în aceste județe. Sunt firme din domeniul construcțiilor, dar nu numai, care dislocă muncitori în anumite județe. Totuși, este surprinzător numărul mare de maghiari care au votat în acele județe, dar până nu avem o astfel de confirmare, și această explicație se plasează în registrul speculațiilor. Însă creșteri de 500-600% față de numărul de etnici maghiari declarați la recensământ sunt greu de explicat logic. Iar când lipsesc astfel de explicații, oamenii intră în speculații, fiind scenariul perfect pentru ceea ce înseamnă zvonuri sau fake news. Se pune sub semnul îndoielii onestitatea unor jucători de pe scena politică, partidele tradiționale, fiind genul de exemplu care vine să erodeze și mai puternic încrederea în aceste formațiuni. Cred că timpul va face lumină și în acest caz”, a spus Hossu.