Partidul Național Liberal (PNL), aflat la guvernare, se regăsește în mijlocul mai multor controverse, după o serie de dezvăluiri și acuzații, de la cele 2 milioane de euro cheltuite din fonduri publice pentru cartea lui Nicolae Ciucă, până la campania online plătită pentru Călin Georgescu prin intermediul Kensington Communication. Conform celor mai noi informații, liberalii ar fi comandat și sceneta prin care trei actori au jucat rolul lui Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, iar fotografiile au ajuns să fie publicate ca veridice de către Elena Lasconi, în plină campanie electorală în 2025, cu Dan și Ponta candidați.
Deși liberalii conduc azi România, nimeni nu pare grăbit să-i cheme la audieri pe sefii PNL de ieri sau de azi, iar modul în care au fost gestionate campaniile electorale din trecut și jocurile politice din culise ridică mari semne de întrebare.
Un episod controversat este cel al presupusei întâlniri dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea, dezvăluită cu poze neclare de Elena Lasconi, chiar cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din luna mai 2025. „Întâlnirea” a fost o punere în scenă cu personaje care au jucat rolurile celor trei personje, au spus pentru G4Media.ro mai multe surse familiarizate cu cazul, iar cei care au comandat această operațiune ar fi fost liberalii, mai scriu jurnaliștii de la G4Media.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2Fhttps___www-gandul-ro__wp-content_uploads_2026_04_screenshot-2026-04-04-204614.webp)
Mai exact, de liberalii care îl susțineau pe Crin Antonescu în cursa prezidențială. Pe de altă parte, filmarea propriu-zisă ar fi fost executată de personaje apropiate de USR sau care apar alături de Nicușor Dan în campanie.
La momentul respectiv, atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au negat existența unei astfel de întâlniri.
Publicarea imaginilor a stârnit controverse, mai ales că, potrivit sondajului AtlasIntel din 2 mai 2025, cu doar două zile înainte de alegeri, lupta era strânsă: George Simion era creditat cu 30,2% din intențiile de vot, Crin Antonescu cu 24,3%, Nicușor Dan cu 22,4%, Victor Ponta cu 11,3%, iar Elena Lasconi cu 6,3%.
Una dintre cele mai grave controverse vizează „acțiunea de campanie Echilibru și Verticalitate”. În preajma alegerilor prezidențiale anulate din 2024, o parte din campania electorală a fostului prezidențiabil Călin Georgescu pe TikTok ar fi fost plătită de Partidul Național Liberal, relata o investigație a jurnaliștilor de la snoop.ro. De asemenea, au fost folosiți influenceri, care ulterior au ajuns să folosească sloganurile care l-au promovat pe Călin Georgescu, mecanismul fiind descris anterior de Gândul. Mai multe detalii AICI.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F04%2F8001428-mediafax_foto-alexandru_dobre-scaled.jpg)
Candidatul independent la alegerile prezidentiale 2024, Calin Georgescu, isi depune dosarul de candidatura la Biroul Electoral Central, in Bucuresti, marti, 1 octombrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Inspectorii fiscului (ANAF) ar fi aflat că banii pentru campanie au venit de la PNL, mai exact de la firma Kensington Communication, care face servicii de marketing politic, și care a mai făcut campanii online pentru liberali.
Mai exact, PNL a plătit firma Kensington Communication pentru o realiza o campanie de promovare. Kenstington a cooptat apoi 130 de influenceri de pe platforma Fame Up, aplicația unde pot fi plătiți creatorii de continut de pe TikTok pentru a promova anumite mesaje. Inițial, campania gândită de Kensington, respectiv plătită de PNL, avea ca hashtag „echilibrusiseriozitate”, însă acesta a fost schimbat în „echilibrusiverticalitate”, hashtagul folosit pentru a-l promova pe Călin Gerogescu.
Ulterior, compania de marketing politic Kensington Communication a anunțat că va depune o plângere penală pentru deturnarea, atacarea cu boţi și/sau clonarea campaniei realizate de firmă, la comanda PNL, realizată prin intermediul Platformei Fame Up. Detalii AICI.
Lberalii au avut si o precampanie dubioasă cu cartea lui Nicolae Ciucă, fost lider al PNL și candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
PNL a plătit două milioane de euro pentru 400 de panouri publicitare cu imaginea lui Nicolae Ciucă și sloganul „Un ostaș în slujba țării”, panouri amplasate de-a lungul principalelor autostrăzi și drumuri naționale din România. Aceste costuri, care acoperă o perioadă de trei luni de afișaj, au fost suportate din bani publici, mai precis din subvenția primită de PNL de la bugetul de stat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2024%2F08%2Fun-ostas-in-slujba-tarii.jpg)
Până în prezent, modul în care acești bani au fost utilizați nu a fost elucidat.
Ciucă spunea, în 2024, că „În slujba țării”, nume schimbat din „Un ostaș în slujba țării”, a avut costuri de tipărire de aproximativ 20.000 de euro, sumă suportată de PNL din subvenţii şi cotizaţii. Despre restul sumei până la aproximativ două milioane de euro, Nicolae Ciucă preciza că au fost costuri de promovare pe panouri – suportate tot din subvenţii şi cotizaţii – , dar nu a cărții sale, ci pentru promovarea sa, care era liderul PNL și candidatul partidului în alegerile prezidențiale 2024.
În octombrie 2025, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție Marius Voinea afirma că dosarul legat de panotajul fostului preşedinte al PNL, Nicolae Ciucă, este în lucru. Potrivit declaraţiilor sale, dosarul are câteva zeci de volume şi ancheta nu vizează doar această componentă, ci inclusiv subvenţiile primite de partid.
„Este un dosar care e în lucru la secţia a doua. Are o vechime de un an de zile şi are câteva zeci de volume. Nu e un dosar chiar uşor. Nu vizează doar componenta asta, ci vizează inclusiv subvenţiile la partid. Suntem în cursul efectuării unor constatări. Să sperăm că vor ieşi în perioada următoare”, declara Voineag, la Antena 3.
Dacă toate aceste controverse au componente de corupție sau alte infracțiuni, este de competența procurorilor să clarifice. Cert este că liberalii, cel puțin în aceste spețe, nu sunt la DNA, ci în Guvern în funcții de decizie.
AUTORUL RECOMANDĂ: