Deranjat că ambasadorul Ungariei l-a criticat într-un interviu, Ponta spune că Budapesta „încearcă să ne provoace, să atragă România în scandal”

Premierul Victor Ponta a declarat la RomaniaTV că Ungaria încearcă să provoace România, dar că ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu, și-a făcut treaba. „Încearcă să ne provoace, sunt acuzați de anti-semitism de prietenia cu Rusia, încearcă să atragă și România în scandal”, a spus Ponta. 

Potrivit acestuia, ministrul de Externe a discutat cu însărcinatul cu afaceri al ambasadei Ungariei la București și că a ținut legătura și cu Administrația Prezidențială, prin consilierul Lazăr Comănescu.

Nagy Károly Zoltán, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la București, a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, în urma unor declarații de presă făcute de ambasadorul maghiar Zákonyi Botond pe tema relațiilor bilaterale româno-ungare.

MESAJ Kelemen Hunor pune 3 condiții pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu. Care este singura linie roșie

13:42

ULTIMA ORĂ Bolojan, învins în lupta cu instanța supremă pe salariile restante ale magistraților. CCR respinge sesizarea premierului demis, iar procesul continuă

13:39

MAE și-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare, într-un interviu acordat cotidianului România Liberă.

Potrivit unui comunicat de presă emis de MAE, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României.

„Partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituțional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorități, fiind de altfel excluse conceptual din planul relației bilaterale prin Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate între România și Republica Ungară, semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază)”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe mai precizează că declarațile ambasadorului „demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relației bilaterale și fundamentele politico-juridice ale acesteia, și anume Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat în 1996, și Declarația de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăți și a statutului comun de state membre UE și NATO”.

Potrivit sursei citate, „MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile și lipsite de deferență la adresa prim-ministrului României”. În interviu, ambasadorul Zákonyi Botond a declarat că este o problemă felul în care premierul Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Partea română a mai amintit reprezentantului Ambasadei Ungariei la București stadiul la zi al discuțiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. „Pe palierul cooperării economico-sectoriale, s-a menționat faptul că o serie de proiecte recente au fost materializate la inițiativa părții române, cum este reluarea, în iulie 2014, a lucrărilor Comisiei economice mixte, după o întrerupere de patru ani”, se mai menționează în comunicat.

Într-un interviu acordat cotidianului „România Liberă”, ambasadorul Ungariei în România, Botond Zakonyi, a precizat că în relațiile româno-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decât cele cu fotografiile postate pe ­Facebook de premierul Viktor Orban. Potrivit cotidianului, diplomatul a atras atenția că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două țări, că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație.

O altă problemă semnalată de ambasador, în interviul citat, ar fi modul în care premierul român Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu Viktor Orban. „Așa și-a început Victor Ponta cele două roluri pe care le joacă: Victor, băiatul bun, și Viktor, băiatul rău. European, social-democrat, pentru rolul de Victor cel bun, și naționalist, antieuropean, pentru rolul ­celălalt”, a declarat diplomatul în contextul în care i s-a cerut să dea exemple de politicieni români care ar fi făcut declarații deranjante.

În ceea ce privește autonomia, diplomatul a spus că „este o ches­tiune complexă”, iar „țări ca Marea Britanie, Belgia, Italia, Finlanda, Spania și altele din UE au acceptat diferite formule ale autonomiei pe criterii etnice”.

„Autonomia nu este excepția în Europa, este un model pentru ca minoritățile să poată conviețui împreună cu majoritățile. (…) în cazul Ținutului Secuiesc vorbim despre o minoritate autohtonă. În județele Harghita, Covasna și Mureș trăiesc puțin peste 600 mii de maghiari care își doresc autodeterminarea în cadrul României. Nu cred că realizarea acestei doleanțe nu se poate rezolva prin negocieri purtate cu majoritatea românească. (…) Vor primi autonomie când se vor purta ca niște oameni ­autonomi. Când nu vor mai avea nevoie de subsidii, de bani de la centru. Procesul obținerii autonomiei este lung, se face pas cu pas”, a mai declarat ambasadorul.

Ana Maria Lazar