Detaliul legal care le dă bătăi de cap parlamentarilor. „Nu vreau să stăm așa și să ne trezim că o să fim chemați la procurori”

Problema a fost ridicată de Dragnea în prima ședință a Biroului Permanent.

”Există art. 301, dacă nu greșesc, din Codul penal – conflictul de interese – care poate pune sub semnul întrebării sau poate pune sub incidența Codului penal angajările la cabinetul parlamentar. S-a tot discutat despre acea prevedere aberantă din acel articol în care se spune că, dacă ai avut un consilier la cabinet într-un mandat trecut, dar și la primul mandat de parlamentar ai avut o funcție sau îți aduci șoferul, este acolo o prevedere în care este închisoare de la 1 la 5 ani. Vreau să faceți o adresă, pe care să o trimit mâine, să îi cerem procurorului general să ne spună dacă în interpretarea acelui articol astfel de cazuri intră sub incidența lui. Și vreau să fac acest anunț și mâine în plen ca să le cer tuturor colegilor să nu se grăbească cu aceste angajări”, a spus Dragnea cu acea ocazie.

Prevederea din Codul Penal care le dă bătăi de cap aleșilor se referă la conflictul de interese în relația funcționarilor cu persoanele cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani.

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

ULTIMA ORĂTragedie la New York. O clădire cu trei etaje s-a prăbușit în Brooklyn: doi oameni au murit, 17 au fost răniți, printre victime se numără și copii

07:35

”Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, arată articolul 301.

”Nu vreau să stăm așa și să ne trezim peste nu știu cât timp, nu știu câți deputați sau senatori care o să fie chemați la procurori pentru conflict de interese pentru că au continuat un mandat al unui consilier din mandatul trecut. Vreau să lămurim lucrurile acestea cu toată decența și respectul necesar”, a avertizat Dragnea.

Răspunsul Procurorului general a fost trimis în ultima ședință a conducerii Camerei la Comisia juridică pentru un punct de vedere mai clar.

”Fără a ne pronunța într-o problemă potențial litigioasă, ca opinie a Ministerului Public, apreciem că, în rezolvarea acesteia, vor trebui observate cu atenție atât raportul dintre norma specială și cea generală, cât și cronologia normelor juridice incidente, ambele cu statut de normă organică. În actualul context normativ, înțelegem pe deplin preocuparea dumneavoastră de a proceda la aplicarea legii în conformitate strictă cu voința legiuitorului, nicio precauție în acest sens neputând fi apreciată ca excesivă”, a scris Augustin Lazăr.

”Poate a fost o rațiune, dar, și din răspunsul pe care l-am primit, cred că și dumnealor au același punct de vedere, dar nu au vrut să scrie”, a comentat Liviu Dragnea răspunsul. La rândul său, liberalul Cătălin Predoiu a apreciat că este nevoie de ”adoptarea unui text de lege care să interpreteze cum vrea legiuitorul, care este voința lui”.

”Trebuie citit puțin printre rânduri, pentru că niciodată un Parchet nu o să spună ce o să facă într-o speță sau alta. Ei aranjează spețe concrete, nu au atribuții de interpretare generală, dar ne indică două lucruri aici și anume faptul că textul nu a făcut obiectul unei interpretări normative subsecvente legii; or, atribuția de interpretare legală aparține emitentului legii. Deci, nu ne oprește nimic ca, la un moment dat, Parlamentul să emită o lege de interpretare a acestui text de lege, în care să spună clar cum trebuie interpretat textul de lege și asta va greva și instanțele și parchetele, și ne mai dă o indicație cu privire la faptul că norma specială derogă de la norma generală. Deci, pe undeva, lasă să se întrevadă că, de fapt, textul nu se aplică situațiilor pe care le avem noi în vedere, întrucât această reangajare este prevăzută într-o normă specială. Sigur că niciodată un procuror nu o să-și ia răspunderea să spună „așa o interpretez” pentru că de aceea ne și spun că ei sunt independenți. Ceea ce spune procurorul general, ca soluție, nu-l leagă pe un procuror de caz”, a explicat Predoiu.