DOCUMENT PSD, distribuit în Parlamentul European. „Măsurile semnificative” puse pe masa deputaților de la Strasbourg

Câteva mențiuni din documentul pus la dispoziția europarlamentarilor:

„La sfârșitul anului 2017, Parlamentul român a adoptat amendamente la cele trei legi care reglementează sistemul judiciar în România: Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Lgea 304/2004 privind organizarea justiției și Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Cele trei legi își arătaseră limitele de-a lungul timpului. Spre exemplu, aceste legi permiteau interferențe prea mari între carierele judecătorilor și cele ale procurorilor, iar acest lucru a început să genereze preocupări când s-a reflectat în modul în care judecătorii răspundeau la cererile procurorilor. Un studiu recent a arătat că, începând din 2010 până în 2015, instanțele judiciare din România au acceptat în mod exagerat cereri de interceptare făcute de procurori, șase Curți de Apel acceptând solicitările în proporție de sută la sută”.

„Procedura de numire a procurorilor-șefi, pentru care ar fi fost necesar un aviz al Comisiei de la Veneția, nu a fost schimbată (după cum s-a recomandat de către Comisia Europeană în cel mai recent raport elaborat prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, emis pe 15 noiembrie 2015)”.

SPORT „Urmașa” Simonei Halep se retrage la 17 ani, după excluderea din lotul național. Conflict cu Federația Română de Tenis

09:16

SOCIAL S-a dat sentința definitivă: Casiera din Iași care a delapidat universitatea, dată în „fapt” de soț la divorț

09:15

CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL COMPLET

„Trebuie observat că în multe țări UE, procurorii-șefi sunt numiți direct de Guvern/Președinte/ministrul Justiției/Parlament – adică de politicieni, fără susținerea magistraților (Danemarca, Finlanda, Germania, Franța, Slovenia, Lithuania etc.)”.

„Nu există interferențe politice în numirea sau în demiterea procurorului-șef al noii secții de investigare a magistraților”.

„Sunt luate măsuri concrete pentru garantarea independenței judecătorilor, atât de presiunile din partea Parchetelor (printr-o separare inedită a profesiilor din sistemul judiciar), cât și de influența serviciilor de informații”.

CITEȘTE ȘI Dezbatere tensionată în Parlamentul European despre legile Justiției. Comisar UE: Împărtășim îngrijorările românilor care au ieșit în stradă. Nicolai: Ce ați făcut când zeci de oameni au fost arestați abuziv?

„Independența procutorilor în investigarea cazurilor este garantată în mod explicit”.

„Au fost luate măsuri semnificative pentru evitarea interferențelor serviciilor de informații în sistemul judiciar”.

Concluziile documentului sunt:

1. „Nu există niciun amendament care să îngrădească independența justiției în fața influențelor politice. Dimpotrivă, mecanismele de control existente exercitate de partea politică au fost limitate semnificativ”.
2. „Nu există niciun amendament care să stabilească vreun grad de dependență a sistemului judiciar de factorii decizionali politici care să fie mai mari decât cele existente în majoritatea statelor UE. Dimpotrivă, magistrații și procurorii se bucură de cel mai mare grad de independență în România, Bulgaria și Italia”.
3. Au fost luate măsuri semnificative pentru asigurarea independenței justiției nu doar în raport cu factori politici, dar și în raport cu serviciile de informații. Cei care critică amendamentele la legile justiției, inclusiv oficialii europeni, nu fac nicio referire la deficiențele extrem de grave din legile justiției, care au fost acum corectate”.