Dragnea: Nu am susținut, nu voi susține modificările CP; foarte bine a făcut CC că le-a blocat

Vicepremierul Liviu Dragnea, președinte executiv al PSD, a declarat, vineri, că nu a susținut, nu susține și nu va susține modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților la sfârșitul anului 2013, el arătând că foarte bine a procedat Curtea Constituțională blocându-le.

„Foarte bine a făcut Curtea Constituțională. M-ați întrebat și v-am dat un răspuns instantaneu și foarte scurt și foarte clar. Nu vreau să comentez criticile. Mi-ați pus o întrebare. Foarte bine că s-au blocat acele demersuri”, a spus Dragnea.

El a evitat să răspundă întrebărilor care vizau faptul că și PSD a susținut acele modificări.

„Eu vă spun că acele modificări la Codul Penal nu le-am susținut, nu le susțin și nu le voi susține”, a spus Dragnea.

ACTUALITATE Valentin Stan: Miruță nu face altceva decât să facă jocul Rusiei și precizează că Scutul de la Deveselu este folosit împotriva Rusiei. Oficialii americani au negat în repetate rânduri acest lucru

06:00

EXCLUSIV Tot mai mulți șoferi apelează la GPL după ce prețul carburanților a explodat. Manager service: „Ni s-a dublat numărul de montaje. Cât costă o instalație

05:00

Întrebat dacă Legea amnistiei ar trebui susținuă în continuare, Dragnea a răspuns: „Nu m-am aplecat cu mare atenție asupra ei, probabil că nu. Dar nu mai vreau să mai vorbesc de Codul penal”.

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaților în 10 decembrie 2013 sunt neconstituționale, a decis, miercuri, Curtea Constituțională.

Astfel, CC a admis obiecția și a constatat neconstituționalitatea articolului I punctul 5 și articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor pe președintele României, pe deputați și senatori, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.

„Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale”, se arată într-un comunicat de presă al Curții Constituționale remis agenției MEDIAFAX.

De asemenea, judecătorii constituționali au constatat neconstituționalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcționarii publici din sfera subiecților activi a infracțiunii de conflict de interese și care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea și semnarea actelor administrative, precum și cele care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară și profesională.

„Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale”, a precizat Curtea Constituțională.

Judecătorii constituționali au constatat și neconstituționalitatea articolului I punctul 2 și articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziții care reglementează o cauză de reducere și de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracțiuni, denumite generic „infracțiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”, potrivit CC.

„Aceste dispoziții sunt neconstituționale raportat la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la statul de drept, obligația respectării Constituției și a legilor în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiție și art.147 alin.(1) și (4) din Constituție privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”, a precizat sursa citată.