După ce „a salvat țara de ruși”, Maia Sandu a salvat-o și de democrație. Conform prestigioasei publicații The Economist, Moldova a ajuns „regim hibrid”, din „democrație defectuoasă”

Conform analizei realizate de The Economist Intelligence Unit, Moldova a fost retrogradată în Indexul Democrației 2025 de la statutul de „democrație defectuoasă” la „regim hibrid”, o categorie aflată la un singur pas de regimurile autoritare.

Clasificarea realizată de The Economist împarte statele lumii în patru categorii: democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare. Sumarul de 36 de pagini, poate fi citit integral AICI.

Un pas înapoi major

Sfârșitul recesiunii democratice se reflectă în numărul de schimbări pozitive de regim înregistrate începând cu 2024. Din cele șapte schimbări de regim din 2025, cinci au fost pozitive.

SCANDAL The Guardian contestă Palme d’Or-ul câștigat de Cristian Mungiu: „Cannes a greșit”

11:10

INEDIT Meserii din trecut care azi au dispărut complet. Unele par desprinse din filmele SF, dar chiar au existat în realitate

11:00

Franța, care a oscilat în jurul pragului dintre „democrație deplină” și „democrație defectuoasă”, a revenit în categoria „democrație deplină”. Patru foste „regimuri hibride”, România, Malawi, Senegal și Paraguay, au trecut la „democrații imperfecte”.

În ultimii ani, Maia Sandu și partidul aflat la guvernare au construit un discurs puternic despre reformă, stat de drept și integrare europeană. Mesajul central: Moldova se îndepărtează definitiv de influența Rusiei și se apropie de valorile occidentale.

Aceeași Moldova primește o copită în plex de la EIU și este retrogradată de la Democrație Defectuoasă la Regim Hibrid. În timp ce Angola a căzut în rândurile regimurilor autoritare.

Caracteristicile geografice și economice diverse ale țărilor care au trecut de la „regimuri hibride” la „democrații defectuoase” ridică o întrebare critică: pot țările fără instituții democratice structurale cuprinzătoare să-și susțină tranziția democratică în timp?

Evaluarea The Economist Intelligence Unit vine însă cu o concluzie incomodă: direcția democratică nu confirmă pe deplin acest discurs.

Ce înseamnă „regim hibrid” în practică

În metodologia internațională, această categorie indică probleme serioase precum:

• presiuni asupra opoziției
• ⁠limitarea pluralismului politic
• vulnerabilități în organizarea alegerilor
• ⁠influență politică asupra instituțiilor

Nu vorbim încă de dictatură, dar nici de o democrație funcțională.

Recomandarea autorului:

• Miercuri apare Indexul Democrației al The Economist. Rămâne România „regim hibrid” sau se-ntoarce la „democrație defectuoasă”?