EDUCAȚIE și cercetare: Școală de la 8 la 17, creșterea normei didactice diferențiat și burse redimensionate – Program de GUVERNARE

Pilotarea și generalizarea programului „Școală de la 8 la 17” este doar una dintre măsurile cuprinse în programul de guvernare în ceea ce privește Ministerul Educației condus de Daniel David.

Gândul prezintă programul pe Educație a noului cabinet Ilie Bolojan:

I. Învățământ preuniversitar. Obiective generale – Viziune

• Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației).
  Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme:
• curriculare – planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului;
• de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare și examene naționale/standardizate);
• a infrastructurii educaționale – cu un accent pe reforma învățământului rural, dezvoltarea de laboratoare pentru educația prin descoperire și/sau campusuri duale (introducând sistemul de credite transferabile).
• Propunem extinderea școlilor-pilot pentru inovații curriculare și învățământ dual, iar manualele vor fi completate cu platforme de e-learning și alte instrumente interactive.
• Se va acorda o atenție sporită educației timpurii și infrastructurii de creșe.
• De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale).

II. Învățământ universitar și cercetare. Obiective generale – Viziune

• Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 – licență; 7 – master; 8 – doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă – specifică în domeniile cu accent vocațional și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și astfel să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.
• Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (prin cercetare fundamentală) și/sau practice (prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii care contribuie la calitatea vieții și devin antidot la pseudocunoaștere, manipulare și conspirații.

VIDEO Mașini mistuite de flăcări la un showroom Renault, în apropiere de Kiev, după un bombardament rusesc cu drone

17:28

SPORT Începe Turneul Celor Patru Trambuline

16:53

Reforme/ reorganizări

• Diferențierea universităților prin misiuni (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) și evaluări instituționale raportate la aceasta, inclusiv mecanisme noi de susținere a misiunii asumate, flexibilizarea ciclurilor de studiu, întărirea autonomiei financiare și parteneriate cu mediul socioeconomic.
• Cercetarea se reorganizează într-un sistem național eficient – pe baza evaluării demarate în 2025 – cu finanțare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează parteneriate public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare și atragerea companiilor internaționale prin facilități fiscale. Propunem lansarea de competiții multianuale pentru cercetători, aliniate cu temele din programele europene și cu strategiile naționale.
• Etica trebuie să fie un demers transversal în educație-cercetare, organizat după bunele practici europene.

Acțiuni pentru instituții subordonate

• Reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educației și Cercetării pentru eficientizare, descentralizare și debirocratizare, precum și pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru școli, în logica că „politicul se oprește la poarta școlii!”.
• Măsuri pentru accelerarea fondurilor UE (PNRR și Coeziune)
• Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat.
• Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună în accesarea și implementarea acestor fonduri/programe.

Programe – Măsuri transversale

• Prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală” și mese sănătoase în școli.
• Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală”, prin asigurarea unui cadru legal clar care să stimuleze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare, inclusiv pilotarea și generalizarea programului „Școală de la 8 la 17”.
• Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manualelor și platformelor de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale.
• Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice, consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea recunoașterii diplomelor.
• Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu sprijinul universităților.
• Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedială.

Digitalizare/ Debirocratizare

• Digitalizarea sistemică, inclusiv catalog electronic și formulare unice de raportare, pentru reducerea birocrației și volumul de muncă al cadrelor didactice și cercetătorilor. Se urmărește interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv.

Măsuri de eficientizare economico-financiară

• Modificarea normei didactice: creșterea orelor de activități didactice în preuniversitar la media europeană/OECD, diferențiată după mediul de lucru și ciclul de educație.
• Creșterea limitării legale a normei didactice în universitar, de la 16 la 18 ore convenționale.
• Analiza degrevărilor de normă și acordarea lor din timpul non-didactic.
• Analiza numărului efectiv de ore raportat la norma postului didactic.
• Plata cu ora raportată la timpul total de lucru (40 ore/săptămână), pentru a evita costuri mai mari la plata cu ora față de norma didactică.

Analiza sistemului de burse

• Bursele trebuie să reflecte suportul pentru condiții socioeconomice dificile și/sau excelență educațională.
• Dimensionarea bugetului de burse pornind de la nivelul anului 2023, înainte de Legea 198/2023, raportat la practici europene și sustenabilitate.
• Fondul de burse raportat la valoarea netă a salariului minim.
• Concentrări educaționale pentru eficientizare și calitate, evitând fragmentarea:
• creșterea numărului minim de elevi per clasă (cu excepții în zonele defavorizate și de minorități);
• creșterea numărului maxim de elevi per clasă, fără a depăși limite psihopedagogice;
• creșterea efectivului minim în unitățile cu personalitate juridică;
• fuziunea/desființarea instituțiilor deconcentrate pentru eficiență și calitate.

Alte măsuri de eficientizare

• Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate indiferent de sursa finanțării.
• Testarea periodică a funcționarilor și a personalului de conducere angajat prin contract de mandat.

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR poate fi consultat în integralitate – AICI

Foto: Mediafax – Andreea Alexandru

CITEȘTE ȘI: