Explicația judecătorilor pentru condamnarea la închisoare a Elenei Udrea în dosarul „Gala Bute”. MOTIVARE

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au avut în vedere, la individualizarea pedepselor, gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, complexitatea activității infracționale, calitățile deținute de Elena Udrea, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia și Ștefan Lungu la data săvârșirii faptelor, forma de participație în raport cu fiecare inculpat, cuantumul sumelor de bani date și, respectiv, primite cu titlu de mită, dar și prejudiciul cauzat.

„Infracțiunile comise sunt de o gravitate sporită având în vedere că persoane deținând funcții publice importante la cel mai înalt nivel – ministru, director general al Companiei Naționale de Investiții, secretar general al ministerului sau consilier personal al ministrului s-au implicat în mecanisme infracționale pentru favorizarea anumitor operatori economici dispuși la rândul lor să „restituie” un procent din sumele încasate, cu consecința atingerii semnificative a principiului liberei concurențe și însușirii, fără drept, a unor importante sume de bani folosite de inculpata Udrea Elena Gabriela în interesul său personal sau al Organizației PDL București”, potrivit motivării.

Totodată, potrivit judecătorilor, banii primiți ca mită de Elena Udrea au un cuantum deosebit de ridicat, iar prejudiciul produs Ministerului Dezvoltării este semnificativ.

În ceea ce îl privește pe fostul ministru al Turismului, potrivit judecătorilor instanței supreme, „scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatei Udrea Elena nu poate fi atins decât prin privare de libertate având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, cuantumul deosebit de ridicat al sumelor de bani primite cu titlu de mită, calitatea în care a comis faptele – aceea de ministru, prejudiciul însemnat cauzat Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului”.

Înalta Curte a mai avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate Elenei Udrea și faptul că aceasta nu are antecedente penale, este integrată în societate, s-a prezentat la toate termenele de judecată acordate în cauză și nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Potrivit motivării, Ștefan Lungu, Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă au avut o conduită sinceră pe parcursul procesului penal, au recunoscut faptele încă din faza urmăririi penale, au descris împrejurările în care s-au săvârșit faptele, prin declarațiile lor contribuind la aflarea adevărului în cauză.

„În cazul inculpaților Lungu Ștefan, Topoliceanu Ana Maria, Nastasia Gheorghe și Botoroagă Dragoș Marius, sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, acestora urmând a li se aplica o pedeapsă cu închisoarea de cel mult 4 ani, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, iar ținând seama de persoana acestora, de comportamentul avut după comiterea faptelor, se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia și, chiar fără executarea pedepsei, inculpații nu vor mai săvârși infracțiuni”, potrivit motvării.

În ceea ce-l privește pe fostul președinte al Federației Române de Boc, Rudel Obreja, instanța arată că acesta nu a recunoscut infracțiunile, a cauzat un prejudiciu însemnat prin evaziune fiscală, este cunoscut cu antecedente penale și este o persoană integrată în familie și societate.

„În aceste condiții, în baza dispozițiilor art.863 raportat la art.85 alin.1 Cod penal din 1969 se va anula suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată anterior și, în baza art.36 alin.1 coroborat cu art.34 și art.35 Cod penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 3 ani închisoare cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunându-se ca inculpatul Obreja Rudel să execute pedeapsa cea mai grea, în regim de detenție”, potrivit judecătorilor.

Referitor la fostul ministru Ion Ariton, instanța arată că „din probele administrate în cauză nu rezultă însă faptul că inculpatul Ariton Ion sau reprezentanții companiilor din subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri cunoșteau faptul că, în realitate, gala de box profesionist este organizată de S.C. Europlus Computers SRL, societate administrată de inculpatul Obreja Rudel”.

Înalta Curte de Casație și Justiție arată că nu i se poate imputa lui Ion Ariton faptul că nu a făcut verificări pentru a stabili cine este în realitate organizatorul galei de box, în condițiile în care printr-o hotărâre a Guvernului se specifica în mod expres că Federația Română de Box este organizatorul galei.

„După cum s-a arătat anterior, nu există probe care să dovedească faptul că inculpatul Ariton Ion a cunoscut împrejurarea că S.C. Europlus Computers
SRL este organizatorul galei de box și că această societate este beneficiara finală a sponsorizărilor pentru a se putea susține că a urmărit obținerea unui folos necuvenit pentru inculpatul Obreja Rudel”, potrivit motivării.

Elena Udrea, fost ministru al Turismului, a fost condamnată, pe 28 martie, la șase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită și abuz în serviciu în dosarul „Gala Bute”. În același dosar „Gala Bute”, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoș Botoroagă la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanța supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală și trei ani pentru încă o infracțiune de evaziune fiscală, instanța contopind pedepsele și dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracțiunile de participație improprie la abuz în serviciu și folosirea influenței.

Decizia instanței supreme nu este definitivă.