Fiscul poate cere date despre conturi, imobile, cheltuieli și animale de curse. Cum va arăta declarația de patrimoniu pe care trebuie să o completeze anumiți români

De la conturi bancare, datorii, proprietăți, asigurări sau detaliile despre cheltuielile făcute până la animalele de rasă sau de curse care depășsesc ca valoare 15.000 de lei, deținute de un contribuabil, toate vor fi obligatoriu de declarat în cazul în care Fiscul începe o verificare în cazul unei persoane și constată „diferențe semnificative” între veniturile estimate  calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate.

Datele vor fi completate în noua declarație de patrimoniu pe care ANAF o poate cere și al cărei model a fost aprobat prin ordin al ministrului Daniel Chițoiu, intrând în vigoare începând din 11 septembrie, când a fost publicat în Monitorul Oficial. Declarația de patrimoniu este chiar mai cuprinzătoare decât declarația de avere pe care sunt obligați să o completeze politicienii cu funcții de demnitate publică, funcționarii publici sau candidații.

FLASH NEWS Grindeanu anunță când va decide PSD soarta lui Ilie Bolojan: „Tragem linie, facem evaluarea, o vom anunța public, vedem dacă continuăm sau nu”

23:34

FOTO George Simion, prezent în tribune lângă președintele Poloniei, la meciul lui Bogdan Racovițan. Cum au fost surprinși cei doi

23:10

Astfel, declarația de patromoniu, obligatorie doar pentru persoanele verificate și cărora Fiscul le-o solicită, va include bunuri imobile (terenuri, clădiri, alte bunuri imobile),  bunuri mobile (mijloace de transport terestre, navale, aeriene, înmatriculate/ înregistrate, metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, antichități, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare de achiziție însumată depășesșe 15.000 lei, animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiții/ curse, a căror valoare însumată depășește 15.000 lei),  active financiare (conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și învestire, plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate), alte bunuri, titluri și/sau dețineri a căror valoare individuală depășește 10.000 lei,  polițe de asigurare, cu excepția asigurărilor RCA, cheltuieli personale și cu persoanele aflate în întreținere, datorii, venituri (venituri realizate pentru care se aplică regimul de reținere la sursă a impozitului, venituri realizate care nu sunt impozabile, venituri scutite de impozit, potrivit legii).

Sursa foto: Monitorul Oficial

FORMULARUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI DE PATRIMONIU

Cine va depune declarația patrimonială

După modificarea Codului de procedură fiscală în acest an, Fiscul are dreptul să înceapă un control dacă suspectează că o persoană are venituri nedeclarate. În cazul în care inspectorii fiscali descoperă venituri a căror sursă nu a fost identificată acestea se impozitează’ cu 16%. Cuantumul exact se stabilește prin decizia de impunere.

Pentru cei în situația cărora Fiscul găsește „diferențe semnificative” calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate, contribuabilului i se solicită declarația de patrimoniu.

Primul revoltat s-a declarat primarul PSD al Constanței, Radu Mazăre. „Asta e o chestiune foarte relativă – ANAF va sesiza…. Pe cine vrea el? Pe cine va sesiza dacă i se face o plângere cuiva, spre exemplu, dacă vecinul de apartament intră cu o plasmă în casă și-i face o plângere, ANAF e obligat să-i dea curs acestei plângeri. Am discutat chestiunea cu Ponta ieri, care mi-a spus că va fi valabilă de la o valoare în sus. Nu știu să vă spun care este valoarea veniturilor, de ordinul a o sută , o sută și ceva de mii de euro. Și atunci nu se mai adresează majorității populației. Pe mine asta m-a revoltat”, a comentat Mazăre la întâlnirea USL de la Constanța, anenințând că și-ar putea retrage susținerea pentru liberalul Crin Antonescu la prezidențiale, având în vedere că decizia s-a aflat în pixul lui Daniel Chițoiu (PNL).

Potrivit noilor prevederi legislative, diferența semnificativă este cea mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 lei între între veniturile estimate calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate.