Gestul prin care Băsescu recunoaște că a fost colaborator al Securității

Fostul președinte Traian Băsescu a recurs la un gest ce poate fi interpretat ca o recunoaștere a faptului că a fost colaborator al Securității comuniste. În prezent europarlamentar, Băsescu dă de înțeles că nu mai vrea să continue „lupta” începută cu CNSAS.

UPDATE – Site-ul portal.just.ro anunță că judecătorii Curții de Apel București au luat act de renunțarea lui Traian Băsescu de revizuire a dosarului prin care primise statutul de colaborator al fostei Securități. „Solutia pe scurt: În temeiul art. 406 ia act de renunţarea la judecată. Cu recurs în termen 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţaţă prin punerea soluţiei la disopziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, menționează sursa citată.

Traian Băsescu a renunțat la cererea de revizuire a dosarului în urma caruia și-a dobândit definitiv statutul de colaborator al fostei Securități.

FLASH NEWS Oana Țoiu anunță că mai sunt 4 pași ca România să intre în OCDE: „Ultimul aviz favorabil obținut astăzi”

17:31

INEDIT După 12 ani de procese, un biciclist rănit grav din cauza gropilor din București va primi 100.000 euro despăgubiri

17:20

Din cauza acestui statut, europarlamentarul Băsescu și-a pierdut toate privilegiilor de care se bucura ca fost președinte.

Băsescu a notificat, deja, Curtea de Apel

Băsescu a notificat, deja, printr-o cerere Curtea de Apel București cu privire la decizia lui de a renunța revizuirea dosarului prin care primise statutul de colaborator al fostei Securități. Instanța va lua act de solicitarea lui, informează Pro Tv. La 25 iulie, printr-o cerere depusă la Curtea de Apel București, Băsescu arăta că vrea să se revizuiască sentința CNSAS. Acțiunea a fost deschisă în contencios administrativ şi fiscal.

În septembrie 2019, magistrații CAB (instanța de fond) au admis acţiunea CNSAS şi au stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității. Fostul președinte a făcut recurs, iar dosarul a ajuns, în luna iunie a acestui an, la Instanţa supremă – Secţia de contencios administrativ. Însă și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menținut decizia primei instanțe, cu o sentință pronunțată la 23 martie 2022.