Klaus Iohannis a promulgat legea care stabilește închisoarea pentru ultraj și încăierarea în stradă

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, decretul promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Proiectul a fost inițiată de fostul premier, Nicolae Ciucă, și fostul ministru de Interne, Lucian Bode și, după de a trecut de Camera Deputaților, a fost atacată la CCR, de USR. Curtea Constituțională a respins obiecțiunile de neconstituționalitate.

Legea prevede că „participarea la o încăierare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

De asemenea, stabilește și legitima apărare. Astfel, se prezumă a fi în legitimă apărare acela care comite fapta pentru a respinge:

• pătrunderea unei persoane într-o locuință, încăpere, dependință (…) fără drept, prin violență, viclenie, efracție ori în timpul nopții
• atacul săvârșit în public, fără drept, de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.

ULTIMA ORĂ Adrian Toni Neacșu confirmă scenariul Gândul: “Președintele numește un ministru interimar la Justiție, care poate fi și Ilie Bolojan”

10:58

FLASH NEWS Oana Gheorghiu își propune să facă curățenie în companiile de stat. Ce se întâmplă cu angajaţii firmelor cu datorii de miliarde de lei

10:56

O altă prevedere este că fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

De asemenea, legea stabilește că limitele speciale ale unei pedeapse cu închisoarea pentru infracțiuni la adresa magistraților se majorează cu jumătate.

Conform legii, amenințarea, lovirea sau alte violențe (…) săvârșite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

Același principiu se aplică și în cazul săvârșirii unei infracțiuni împotriva unui judecător ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.