Legea offshore a trecut de prima cameră a Parlamentului. Ministrul Virgil Popescu: „Vom asigura independența și securitatea energetică a României”

Legea offshore a trecut de prima cameră a Parlamentului. Ministrul Virgil Popescu: „Vom asigura independența și securitatea energetică a României”
În a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu șapte sonde săpate, încheiată în ianuarie 2016, s-au descoperit acumulări de gaze / Sursa foto: ExxonMobil
Publicat: 11/05/2022, 15:36

Senatul, prima cameră sesizată a Parlamentului, a adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi mult așteptata Lege offshore, privind exploatarea și valorificarea gazelor din Marea Neagră. Proiectul de act normativ, care poartă semnătura liderilor formațiunilor aflate la guvernare, a fost votat „contra” doar de reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și de senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă.

Din totalul de 102 senatori prezenți miercuri în ședința de plen a Senatului, 89 au votat pentru, 13 contra și niciunul nu s-a abținut cu privire la proiectul Legii offshore, conform datelor oficiale finale privind votul electronic.

Rezultatul votului fusese anunțat pe Facebook de ministrul Energiei, Virgil Popescu, cu detalii privind amendamentele admise.

„Senatorii au adoptat astăzi (cu 91 de voturi pentru – sic!) propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, care a fost inițiată de mine alături de colegii din Parlament Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian”, a scris Virgil Popescu.

El a precizat că acum urmează să fie programată dezbaterea în comisii și adoptarea legii în forul decizional, Camera Deputaților și și-a exprimat încrederea că, așa cum a promis, va fi adoptată până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.

Raportul comun de admitere al comisiilor pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și cea pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital, a fost adoptat, cu amendamente, cu majoritate de voturi.

Potrivit ministrului, propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri – între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh, cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

Astfel, după cum a detaliat Virgil Popescu, prin acest act normativ este propusă concret creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3.000 metri izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

„Prin această lege vom asigura independența și securitatea energetică a României și, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore. Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, a subliniat membrul Guvernului.

Anunțul vine și în contextul creșterii abrupte a inflației, prețul gazelor crescând cu peste 85% în aprilie 2022, față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor anunțate miercuri de Institutul Național de Statistică.

„Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an”

Proiectul a fost depus în Parlament acum mai puțin de o lună, demersul fiind anunțat, în 15 aprilie, de ministrul Virgil Popescu.

Prin acest act normativ, autoritățile promit bani mai mulți la buget, fără cheltuieli publice, dezvoltarea afacerilor pe orizonală, mai multe locuri de muncă, dar și o creștere a securității energetice și o scădere a dependenței față de resurse externe, pe lângă un impact mai redus asupra mediului. Astfel, conform expunerii de motive al acestui proiect de lege, una dintre cele mai disputate și așteptate din ultimii ani, gazele românești exploatate din Marea Neagră înseamnă venituri anuale de peste un miliard de dolari pe an și peste 30.000 de locuri de muncă, dacă proiectul va trece de Legislativ, așa cum arată susținerea exprimată de coaliția de guvernare, și va fi promulgat de șeful statului.

„Gaze românești pentru români! Noua lege offshore a fost depusă astăzi la Parlament. Este foarte important că am reușit să avem susținerea unei majorități pentru o lege atât de importantă, care va fi adoptată în procedură de urgență. Legea offshore a fost și este o prioritate pentru mine și colegii din PNL. În primul rând, prin modificările pe care le aducem la legea 256, aprobată în 2018, deblocăm investițiile și, astfel, asigurăm independența energetică a României și reducem dependența de gazul rusesc”, a scris minsitrul liberal, pe contul de Facebook, la jumătatea lunii trecute. Informația fusese anunțată și de liderul partidului partener în coaliție, PSD, Marcel Ciolacu, unul dintre inițiatorii semnatari.

Primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an și aici vorbim de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual – Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor”, a anunțat ministrul Energiei.

La începutul lunii, premierul Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și David Muniz, Chargé d’Affaires ad-interim – Ambasada SUA în România au participat la semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a acțiunilor companiei ExxonMobil, respectiv 50% din participația din perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră.

Promisiuni politice vechi

Un proiect al Legii offshore era publicat în dezbatere publică acum aproximativ doi ani și jumătate pe site-ul Ministerului Energiei, mai concret în septembrie 2019, în timpul Guvernului Dăncilă, după condamnarea fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

„România prezintă un potențial semnificativ de dezvoltare a sectorului gazelor naturale, însă exploatarea acestor resurse necesită investiții substanțiale. În aceste condiții, este necesară asigurarea condițiilor adecvate realizării investițiilor specifice pentru exploatarea descoperirilor de gaze naturale, precum și pentru continuarea operațiunilor de explorare și evaluarea a unor noi resurse de hidrocarburi în perimetrele offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona deepwater, dar și pentru redezvoltarea zăcămintelor existente și identificarea unor noi resurse în zone de mică adâncime”, se arăta în expunerea de motive de la acel moment, după controversatele prevederi ale Ordonanței de Urgență 114/20018. Următorul Cabinet, condus de Ludovic Orban, a făcut de asemenea promisiuni pe această temă sensibilă pentru investitorii din domeniul energiei. În programul de guvernare libeal era prevăzută „deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră. (…) Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă offshore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiții în care să câștige atât România, cât și operatorii privați. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producția internă actuală, trebuie să renunțăm atât la lozincile populiste, cât și la negocierea lipsită de transparență”, se afirma în documentul din octombrie 2019.

„Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră” este de asemenea un obiectiv cuprins în programul de guvernare a actualului Executiv, condus de Nicolae Ciucă, cu susținerea coaliției PNL – PSD – UDMR și minorități naționale.

Același intenții erau exprimate de ministrul Energiei Virgul Popescu, care deține și acum mandatul, în martie anului trecut, în guvernul liberal condus de Florin Cîțu. În martie 2021, ministrul Virgil Popescu a declarat, în cadrul evenimentului Gândul, că Legea off-shore va fi asumată de coaliția guvernamentală (pe atunci formată alături de UDMR, USR și minorități), în Parlament, nu de către Guvern. „Îmi doresc ca, pe lângă voturile coaliției, în urma asumării unui viitor proiect de lege de modificare a vechii legi off-shore, să adăugăm mai multe voturi, să se adauge coaliției și voturi de la alte partide politice, pentru că nu mai îmi doresc să repetăm greșelie adoptării legii off-shore, care a fost întoarsă, sucită, răsucită și modificată și până la urmă uitați că, din cauza ei șia ordonanței 114, practic extracția de gaze din Marea Neagră a întârziat”, a spus Virgil Popescu, la Conferința digitală LIVE „Energy Now II Edition”, organizată de GÂNDUL, în martie anul trecut. La acel moment nici nu începuseră oficial negocierile dintre Romgaz și ExxonMobil pentru preluarea acțiunilor companiei care încă deține, pentru că nu s-a finalizat vânzarea, jumătate din perimetrul Neptun Deep.

Câte gaze sunt în Marea Neagră

Estimările privind cantitatea de gaze exploatabile din Marea Neagră sunt incluse în studiul „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești” , realizat de compania de consultanţă Deloitte, realizat la cererea Asociației Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră, în luna mai 2018.

Astfel, estimarea resurselor din Marea Neagră, bazată pe descoperirile anunțate:

  • Câmpurile Lebăda Est (producție demarată în 1987), Lebăda Vest (producție demarată în 1993), Sinoe (producție demarată în 1999), Pescăruș (producție demarată în 2003) și Delta (producție demarată în 2009) din perimetrul XVIII ISTRIA sunt cele mai vechi descoperiri. Împreună, au totalizat 185 de milioane de barili de țiței, 8 milioane de barili de condensat și 48 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Din cauza exploatării de lungă durată, rezervele de țiței și de condensat sunt aproape epuizate, în timp ce resursele de gaze naturale rămase sunt de aproximativ 6 miliarde de metri cubi, conform rapoartelor de piață.
  • În perimetrul XV MIDIA B au fost făcute două descoperiri semnificative: Doina (în 1995) și Ana (în 2008). Resursele recuperabile totalizează 9,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Se preconizează că exploatarea va începe înainte de 2020.
  • În perimetrul EX-27 MURIDAVA, explorarea a arătat cantități posibile de 4,85 miliarde de metri cubi de gaze naturale și 11,7 milioane de barili de țiței.
  • Explorările din perimetrele EX-28 EST COBALCESCU, EX-29 EST RAPSODIA si XV MIDIA A nu au arătat până acum nicio cantitate viabilă de hidrocarburi din punct de vedere comercial.
  • În 2014 a fost anunțată o mică descoperire în perimetrul XVIII ISTRIA, câmpul Marina, cu un potențial de producție de 1.500-2.000 bep/zi.

Mai recent, au fost făcute publice două descoperiri importante:

  • În martie 2012, OMV Petrom S.A. și Exxon Mobil Exploration & Production Romania Ltd. (în calitate de Operator) au anunțat faptul că prin sonda Domino 1, poziționată în perimetrul XIX 2 NEPTUN (DEEP) s-au descoperit resurse recuperabile estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Între timp s-a încheiat, cu succes, negocierea pentru ca Romgaz să preia acțiunile, implicit participația ExxonMobil.
  • În octombrie 2015, companiile Lukoil, PanAtlantic și Romgaz au anunțat, de asemenea, descoperirea pe platforma continentală a României a unui zăcământ important de gaze. Pe baza datelor seismice și în urma analizei probelor obținute în timpul operațiunilor de foraj, rezultatele preliminare indică rezerve care depășesc 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Câți bani câștigă statul

Documentul industriei detaliază și impactul financiar major în următorii ani: estimările rezultate arată că fiecare mld. USD investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România generează suplimentar 3 mld. USD în PIB-ul României în următorii 23 ani. Mai mult, contribuie direct și indirect cu venituri de 1,9 mld. USD la bugetul de stat și creează și/sau menține în medie 2.198 de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă (2018-2040).

Studiul este citat și expunerea de motive a proiectului de lege, respectiv partea în care se estimează că dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor (orizont 23 ani), venituri totale la bugetul de stat, în valoare de 26,0 mld. USD, media anuală fiind de 1,13 mld.USD, generează suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează și/sau menține în medie peste 30 de mii de locuri de muncă anual în România pe întreaga perioadă.

Conform studiului citat, efectul dezvoltării cu succes a proiectelor upstream offshore s-ar propaga, de asemenea, în sectoarele conexe (de exemplu, transportul și distribuția de gaze naturale) dar și în alte industrii (de exemplu, industria chimică, petrochimică și producția energiei electrice pe bază de gaze naturale), unde investiții de aproape 9 mld. USD ar fi posibile în urma surplusului de gaze și competitivității economice astfel create. La rândul lor, aceste investiții ar conduce la înființarea și menținerea a cca. 42.000 de locuri de muncă până în 2040, la un impact cumulat estimat de 18,3 mld. USD asupra veniturilor la bugetul de stat, precum și la un surplus cumulat de aproape 99 mld. USD în producția națională de bunuri și servicii între 2020 și 2040.

Scop: scăderea dependența României de importurile de gaze

„Trebuie remarcat faptul că aceste beneficii ar putea fi obținute fără nicio nouă cheltuială publică directă. Dimpotrivă, o creștere a producției ar suplimenta veniturile la bugetul public național, fără a genera cheltuieli suplimentare pentru statul român. Beneficiile unui astfel de stimulent ar trebui, prin urmare, să fie atractive în scopul recuperării decalajului față de țările UE mai bine dezvoltate”, se arată în expunerea de motive.

Documentul precizează că aceste resurse suplimentare de gaze naturale, devenind comercial viabile, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, cum ar fi chimia și petrochimia.

„Dependența României de importurile de gaze naturale se poate majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, ceea ce va genera un impact major asupra securității energetice. Menținerea unui grad redus de dependență de importuri este condiționată de dezvoltarea rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră”, subliniază inițiatorii actului normativ.

Conform celor mai recente date oficiale privind resursele de energie, publicate de Institutul Național de Statistică, în primele două luni ale anului, din totalul de 1.674,9 mii tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, 1.1174,2 mii tep au fost produse în țară, iar 500,4 mii tep au fost importate.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult