„Limitarea” care poate CREȘTE salariile șefilor din companiile de stat: ce efecte produce, în realitate, ordonanța dată azi de Guvern

Redactor:
Anca Simina

Noua formulă de calcul a salariilor directorilor din companiile de stat, aprobată astăzi în Guvern și prezentată de premierul Victor Ponta ca o „limitare inspirată de modelul din Polonia”, va putea duce, în multe cazuri, la majorarea până la dublarea sau chiar triplarea acestora.

Astfel, dacă în martie 2013 cel mai mare salariu în companiile din energie, în lista făcută publică în aprilie de Guvern, era de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro, atât cât câștigă directorul general al FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord, după intrarea în vigoare a noii ordonanțe discutate astăzi în ședința Executivului, acesta va putea încasa șase salarii medii din ramura sa de activitate, adică 23.694 de lei, respectiv 5.300 de euro. Dacă în cazul său creșterea salariului ar fi de până la 32%, în situația directorului general de la OIL Terminal ar urma să fie de 300%. Acestor sume li se pot adăuga, în continuare, bonusurile în funcție de îndeplinirea criteriilor de performanță.

Ceea ce limitează Guvernul este posibilitatea Adunării Generale a Acționarilor de a stabili un nivel de salarizare mult peste cel actual, de care membrii AGA – în cazul în care sunt și membri ai Consiliului de Administrație – sunt direct interesați, întrucât au indemnizații stabilite procentual, în funcție de salariul managerului.

UPDATE: Într-o intervenție la RTV, premierul a susținut că nivelul stabilit de Guvern este unul maxim. „Cine are acum salariul mai mic, îl păstrează de trei ori sau de patru ori. Deci nu este de șase ori o sumă fixă, ci este plafonul maxim. Cei care au 2.500 sau 3.000 nu vor avea creșteri de salarii”, a spus Ponta.

Calculele ministrului pentru buget arată însă altfel. „Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alții o creștere„, a confirmat ministrul pentru buget Liviu Voinea, după ședința de Guvern, arătând că Guvernul s-a raportat nu atât la cât se câștigă în prezent în aceste companii, cât la „propunerile de buget pentru 2013 care au atras atenția”. Ulterior, Guvernul a trimis lista la care Ponta a făcut referire în fața camerelor de luat vederi, în ședința de Guvrern, în care apar indemnizații lunare de 8500 de euro pentru managerii Imprimeriei Române, 6000 de euro pentru șefii Transgaz, 8.888 de euro la Electrica Furnizare, 11.111 de euro la Electrica, 10.000 de euro la NuclearElectrica și Cuprumin, 9.700 de euro la Romatsa, 10.000 de euro la Tarom, 9.500 de euro la CFR Marfă, 9150 de euro la CFR Călători și câte 14.000 de euro la CN Căi Ferate Călători și Poșta Română. Potrivit ministrului Voinea, lista invocată de Victor Ponta la începutul ședinței de Guvern nu include indemnizații plătite managerilor, ci sumele pe care aceștia ar fi intenționat să și le atribuie după aprobarea bugetelor companiilor de stat pe 2013.

Mai mult, salariile șefilor Loteriei, Imprimeriei sau ai Romatsa pot rămâne, de la caz la caz, neplafonate în acest an, întrucât bugetul pe 2013 al companiilor a fost deja aprobat de Guvern.

Marea tăiere: 1.000 de lei la CONPET

La începutul ședinței de Guvern de astăzi, premierul a anunțat că se va aproba o ordonanță de urgență, neinclusă inițial în ordinea de zi făcută publică, care să limiteze salariile șefilor companiilor cu capital majoritar sau integral de stat la șase salarii medii brute lunare pentru ramura respectivă. Salariilor li se vor adăuga bonusurile de performanță, pentru companiile cu manageri privați.

„Prin această reglementare, vom limita posibilitatea veniturilor salariale ale celor din conducerea executivă la de șase ori media salariului mediu brut lunar din ramura respectivă. Vă asigur că este deja un salariu foarte bun. Evident, orice altceva se plătește în plus se plătește în funcție de îndeplinirea indicatorilor de performanță”, a spus Ponta.

Pe baza acestei formule, gândul a calculat noile salarii fixe care care pot aspira managerii din companiile de stat pentru care Guvernul a făcut publice câștigurile în luna martie, ca argument, la acea vreme, pentru suprataxarea celor care câștigă mai mult de 1.000 de euro lunar. „Componenta variabilă”, așa cum a numit ministrul Liviu Voinea bonusurile de performanță care se pot adăuga în companiile conduse de manageri privați, „nu este limitată”, iar criteriile „vor fi stabilite de consultanți”.

Astfel, singura companie în care salariul unui director ar urma să scadă este CONPET Ploiești, minusul nefiind însă unul semnificativ.  Aici, directorul de mentenanță a încasat în martie 12.608 lei, iar după noua formulă de calcul, acesta va avea dreptul la salariu fix de maximum 11.874 de lei. Este de altfel și cel mai mic salariu pe care îl va avea un director în energie, având în vedere că, potrivit INS, salariul mediu brut în martie 2013 pe transportul prin conducte se ridica la numai 1.979 de lei. Suma este însă depășită cu mult în alte ramuri din energie.

Romgaz urcă pe primul loc, cu 6.600 de euro. Unde se pot dubla salariile

De cealaltă parte, cea mai mare sumă salarială fixă o va avea directorul Romgaz. Raportat la salariul mediu brut din extracția gazelor în luna martie, de 4.948 de lei, salariul șefului Romgaz va putea crește la 29.688 de lei (6.600 de euro), dublu față de 14.306 de lei (3.000 de euro) lunar, cât primea în aceeași lună.

Statul dă undă verde dublării salariului și pentru directorii Complexului Energetic Hunedoara. Dacă în martie directorul adjunct primea 10.029 de lei (2.200 de euro), după noua ordonanță, poate lua șase salarii de 3.654 de lei, adică 21.924 de lei (4.900 de euro).

La fel, la Complexul Energetic Oltenia, limita de creștere va fi de la 13.455 de lei (3.000 de euro), cât ia directorul general în prezent, până la 23.694 de lei (5.300 de euro), echivalentul a șase salarii de 3.949 de lei, cât e media în ramură, potrivit INS.

Același plafon de 23.694 de lei (5.300 de euro) se va stabili și pentru Electrica SA, Transelectrica SA, dar și pentru Hidroelectrica SA. Aici însă, salariile fixe publicate în martie erau mult mai mici: un director general adjunct câștiga în jur de 10.000-11.000 de lei (2.400 de euro), iar postul de director general nu era încă ocupat în martie, tocmai pentru că salariul stabilit era mult mai mic. La Transelectrica, un director general adjunct lua 12.527 de lei (2.750 de euro, noua ordonanță oferind premisele pentru dublarea acestei sume.

Saltul și mai mare este la OIL Terminal, unde șeful companiei primea în martie 4.712 lei (1.000 de euro), cât un salariu de ministru, însă va avea acum baza legală pentru a încasa 19.080 de lei (4.300 de euro) pe lună.

„E vorba de remunerația maximă. Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alții o creștere. Avem și o componentă variabilă, care nu este limitată, dar cea fixă este limitată”, a explicat Liviu Voinea în conferința de presă după ședința de Guvern, întrebat explicit de situația de la Romgaz.

Sursa foto: www.gov.ro

Premierul Victor Ponta contrazice însă calculele lui Liviu Voinea. „Cine are acum salariul mai mic îl păstrează de trei ori sau de patru ori. Deci, nu este de șase ori o sumă fixă, ci este plafonul maxim. Cei care au 2.500 sau 3.000 nu vor avea creșteri de salarii”, a garantat Ponta.

Guvernul, speriat de salariile pe hârtie de la NuclearElectrica. Cele reale, inferioare

Exemplul de la care a pornit Victor Ponta în ședința de Guven a fost cel al NuclearElectrica. „Am văzut și eu companii de stat la care punem manageri privați. 484.000 de lei pe an cel mai mic venit, peste 100.000 de euro pe an. Sunt salarii de 11.000, de 8.000 de euro. Nu știu de ce mai suntem miniștri, de ce nu lucrăm la NuclearElectrica”, a spus premierul.

Ulterior, în intervenția tv, primul-ministru a nuanțat. „Eu recunosc că am cerut o situație – poate nu sută la sută exactă sau poate erau doar propuneri – pentru să fusesem informat că la Nuclearelectrica astăzi trebuia să aibă loc o ședință a consiliului de administrație unde se propuseseră niște salarii de 14.000 euro și mi s-a părut absolut incorect”, a spus Ponta.

Documentul publicat de Guvern în aprilie arăta că directorul general al companiei, poziție în care a fost numită recent Daniela Lulache, fosta șefă a Fondului Proprietatea susținută de PNL, era recompensat cu un salariu fix de 14.851 de lei, adică 3.300 de euro lunar. După  noua formulă de calcul, salariul său ar urma să atingă, dacă AGA decide astfel, 23.694 de lei, adică 5.300 de euro.

Argumentul Guvernului nu ar fi fost însă nivelul actual al salariilor, ci cel care ar fi fost plănuit în interiorul acestor companii, susține Liviu Voinea. „Se referea la propunerea de buget pe 2013 (pe care Guvernul a avut-o pe ordinea de zi, n.r.) și acesta este și motivul pentru acest act normativ. E vorba de lista cu salariile propuse pentru 2013 pentru conducerea acestor companii de stat. În unele cazuri corespund cu cele care s-au plătit în 2012, în altele nu. Anul acesta aprobarea bugetelor a fost din scurt. Anul acesta am avut timp  să observăm aceste discrepanțe”, s-a justificat ministrul delegat pentru buget.

LISTA INDEMNIZAȚIILOR PROPUSE DE ȘEFII DIN COMPANII

Potrivit lui Voinea, din cele 157 de companii la care statul este acționar unic sau majoritar au trecut până acum prin Guvern doar 31 de bugete. Managerii acestor 31 de companii pot rămâne, de la caz la caz, fie cu salariile deja aprobate, fie și le pot renegocia, după ordonanța aprobată azi, a arătat ministrul.

În situația în care bugetul a fost deja aprobat se află și companii precum Loteria Română, Imprimeria Națională, Romatsa sau Administzrația Porturilor Constanța. Altfel spus, dacă au semnat deja contractele de management, șefii Loteriei pot rămâne cu indemnizația de 20.354 de lei lunar, cei ai Imprimeriei Naționale cu 38.410 de lei lunar, iar directorul general al Romatsa cu 42.315 leilunar.

„Adunarea generală a acționarilor poate să stabilească limite pentru fiecare an. Deci, mandatul poate fi una, dar limita de încadrare bugetară pe anul în curs poate fi diferită. Acum există o bază legală de limitare. Cei pentru care deja au trecut bugetele, nu este obligatoriu ca s-au semnat și contractele de mandat, neapărat. Este un interval de timp. Dar există o bază pentru renegocierea mandatelor, în cazul în care ele au fost aprobate între timp. Dar asta diferă de la caz la caz”, a adăugat Voinea.

Sursa foto: www.gov.ro

Ce prevede ordonanța

Textul ordonanței de urgență nu a fost făcut încă public, până la publicarea în Monitorul Oficial. Într-un comunicat trimis după ședința Executivului, Guvernul l-a rezumat însă astfel:

  • La regiile autonome și la societățile comerciale, componenta fixă lunară a remunerației membrilor neexecutivi ai CA nu poate depăși media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea regia sau societatea respectivă, medie comunicată de INS
  • Prin similitudine cu societățile comerciale se acordă și la regiile autonome o componentă variabilă a remunerației, componentă al cărei nivel este stabilit pe baza recomandărilor formulate de experții în recrutarea resurselor umane ale căror servicii au fost contractate pentru derularea procedurii de selecție
  • Remunerația membrilor executivi ai CA este formată dintr-o indemnizație fixă lunară care nu poate depăși de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar din ramura în care își desfășoară activitatea regia sau societatea respectivă, medie comunicată de INS, și dintr-o componentă variabilă revizuită în funcție de gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță prevăzuți în contractul de mandat
  • Remunerația directorilor nu poate depăși nivelul stabilit pentru membrii executivi ai CA și este unica formă de remunerație pentru directorii care îndeplinesc și calitatea de administratori.
×

Urmăriți Gândul LIVE Suntem revoltați când oamenii NU poartă măști in metrou sau în spațiile închise, dar ne victimizam cand jandarmii intervin în forță. Un tânăr NU purta corect masca, iar călătorii au fost impresionați de victimizarea tânărului și i-au sărit în ajutor. https://www.gandul.ro/19468728 Președintele USR, Dan Barna, și europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, printre invitații Emmei Zeicescu la Gândul LIVE

Publicată de Gandul pe Marţi, 14 iulie 2020
Gândul LIVE!
Inchide