„Lovitura” imobiliară a statului. Ce s-a ales din marea vânzare a vilelor RA-APPS

Operațiunea scoaterii masive la licitație cu strigare a caselor de protocol ale statului administrate de RA-APPS a rămas în cea mai mare parte doar pe hârtie. Din cele 700 de milioane de lei pe care statul și le propunea să le scoată ca venituri la buget în 2012 din aceste vânzări, la final s-a ales cu 50 de milioane.

În plus, unele dintre cele mai valoroase proprietăți, de la Complexul Scroviștea la Hotelul Triumf din București sau Clubul Floreasca, apartamentele din șoseaua Kiseleff sau casa ocupată de familia lui Mircea Geoană din strada Cucu Starostescu nici nu au fost scoase la licitație până în acest moment, deși lista în care erau propuse spre vânzare a trecut prin guvern la sfârșitul lui 2011.

La dispoziția guvernului au rămas mai departe și apartamentele centrale din București, în vile de pe strada Mihai Eminescu, strada Polonă , Calea Dorobanți, strada Icoanei sau Bulevardul Dacia, fie locuite de foști demnitari care nu le-au mai părăsit, fie prinse în oferta guvernamentală pentru nou-veniții la Palatul Victoria. De altfel, după ce a lărgit lista potențialilor beneficiari până la șefii de departamente din guvern, premierul Victor Ponta a anunțat că va face publică suita de chiriași ai RA-APPS, pe pagina web a guvernului în această săptămână.

SOCIAL Categoria de pensionari care va primi tichete sociale de Sărbători. Care sunt condițiile și sumele

13:25

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

13:23

Din informațiile gândul, conformate de locatarii Regiei de Protocol, pe lista celor care au păstrat casele mult după încheierea mandatelor lor de demnitari se numără încă senatorul PSD Mircea Geoană, europarlamentarul Adrian Severin, indecis dacă e profitabil să-și dea „toată agoniseala pe o casă”, senatorul PSD Șerban Nicolae, „legat sentimental” de apartamentul de la stat, fostul procuror general Tănase Joița. În litigiu cu statul pentru casele RA-APPS în care stau de mai bine de 20 de ani se află, printre alții, Mioara Roman, soția fostului premier Petre Roman, dar și exvicepremierul Gelu Voican Voiculescu.

Cel mai recent caz al păstrării locuinței RA-APPS dincolo de criteriile legii este însă cel al actualului ministru al Educației, Remus Pricopie. Intrat în apatramentul de pe strada Mihai Eminescu în timpul guvernării Tăriceanu, când era secretar de stat, Pricopie a locuit în casa respectivă neîntrerupt, cu toate că, din 2009 până în 2012 nu a mai fost demnitar.

Marele succes al RA-APPS: 1.800 de euro/mp în Kiseleff

Lista caselor și terenurilor scoase la vânzare de RA-APPS în 2012 s-a rezumat la 130 de imobile din care s-au cumpărat doar 13, arată datele făcute publice de Regie. Pe piață au fost scoase de altfel imobile fără mize financiare considerabile: câteva spații comerciale pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din București, 5 vile la Neptun („Mărul A”, „Mărul B”, „Egreta”), Mamaia („Cerna”), Eforie-Nord („Agigea”) și Predeal („Predeal”), hotelul Dacia din Neptun-Olimp și câteva apartamente în București, de la 54.000 la 350.00 de euro, terenuri de mici dimensiuni și Complexul agrozootehnic Măgurele.

Cea mai profitabilă vânzare s-a dovedit cea a unei vile din șoseaua Kiseleff, folosită până recent ca sediu de firmă pentru omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzat că ar fi primit acțiuni la Fondul Proprietatea în valoare de 150 de milioane de euro în baza unor acte false.

Pe clădirea de 2.700 de metri pătrați, cu etaj, statul a luat 5.039.360 de euro fără TVA, fără a anunța identitatea cumpărătorului. RA-APPS a dat astfel metrul pătrat într-una din zonele foarte bine cotate din București cu doar 1.850 de euro, mult sub piața imobiliară.

Ce a reușit statul să vândă

Pe trei terenuri din Complexul Măgurele statul a luat 820.000 de euro, iar clădirile s-au vândut cu 1.241.200 de euro fără TVA. Un spațiu comercial central de 80 de metri pătrați pe Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 26 a adus la bugetul de stat 723.200 de euro, iar un altul mai mare, de 118 metri pătrați, la aceeași adresă a fost vândut cu 962.300 de euro, cu 1.000 de euro mai puțin pe metru pătrat decât primul.

Pe câteva spații din str. Constantin Mille nr. 17, în total 160 de metri pătrați, s-au obținut 160.000 de euro, iar garajul și magazia Vilei 24 din Snagov s-au adjudecat pentru 60.500 de euro, la licitație participând, ca în majoritatea cazurilor, un singur ofertant.

Statul a reușit să vândă și un apartament la mansardă pe strada Alexandru Philippide, în zona Dacia, cu 52.000 de euro pe 62 de metri pătrați, plus un altul de 39 de metri pătrați, într-o vilă cu două etaje în strada str. Bitolia nr. 19, pe care a luat 99.500 de euro.

În provincie, marele succes al RA-APPS a fost vânzarea Casei de Oaspeți Brădet din Suceava, un imobil cde 15.000 de metri pătrați, adjudecat pentru 2.023.804 de euro, preț obținut pentru că la strigare s-au prezentat doi ofertanți, o adevărată excepție în istoricul de licitații al Regiei.

Ex-ministru de Finanțe: „Cei de la RA-APPS nu aveau interes să le vândă”

Însumat, RA-APPS a scos 11.290.060 de euro, adică aproximativ 50 de milioane de lei. Mult sub ce își propusese guvernul când a pus pe lista de vânzare peste 700 de case, terenuri și hoteluri ale statului, în 2011.

„Cei de la RA-APPS nu aveau interes să le vândă pentru că, după vânzare, rămân fără obiectul muncii. Lucrurile s-au blocat. Erau aproape 700 de milioane de lei prevăzuți în bugetul pe 2012 a se încasa din aceste vânzări, ca venituri la bugetul de stat”, a explicat pentru gândul fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu.

Ziarul Financiar a propus în mai multe rânduri ca, în locul unei vânzări a terenurilor, spațiilor comerciale și vilelor prin licitații care atrag de cele mai multe ori maxim un cumpărător, Regia să fie organizată sub forma unui fond de investiții imobiliare, listat la bursă, transparent și cu management privat.

În acest moment, statul plătește plătește 2.000 de angajați la RA-APPS să administreze câteva sute de proprietăți, iar la finalul fiecărui an mai trebuie să găsească 2,5 milioane de euro pentru a acoperi pierderile.