• Publicat:
Politică

Mesajul UDMR către români: Oameni buni, ACCEPTAȚI să folosim simbolurile care ne caracterizează!

Mesajul UDMR către români: Oameni buni, ACCEPTAȚI să folosim simbolurile care ne caracterizează!
Congresul UDMR de la Cluj. Apel către comunitatea românească să accepte ca maghiarii să-și folosească liberi simbolurile proprii. Vezi cum vor contribui transilvănismul și competitivitatea la viitorul Transilvaniei

UDMR a transmis un mesaj societății românești, făcând apel să accepte folosirea de către comunitatea maghiară, în deplină libertate, fără sancțiuni, simbolurile proprii care o caracterizează și fac parte din identitatea sa etnică, transmite corespondentul Mediafax.

„În ultima perioadă au fost inițiative și hotărâri inexplicabile din partea autorităților și a unor judecători prin care au fost sancționați primari și oameni care au folosit aceste simboluri cu toate că legea permite acest lucru. Eu cred că într-o Europă modernă, unde interculturalitatea este o realitate, folosirea simbolurilor comunitare și naționale nu trebuie să fie interzisă. Am considerat să spunem pentru toată societatea care sunt simbolurile pe care vrem să le folosim în deplină libertate, fără sancționarea celor care pun drapelul secuiesc, care folosesc tricolorul maghiar roșu, alb, verde. E un gest absolut firesc. Toate comunitățile locale care au o identitate locală, regională, au simboluri specifice, nu e o dramă, ar trebui să fie normalitatea, realitatea. Noi am vrut să transmitem către societatea românească acest mesaj și rugămintea: Oameni buni, acceptați să folosim în deplină libertate, fără sancțiuni, aceste simboluri care ne caracterizează, ne definesc și fac parte din identitatea noastră etnică!”, a spus Kelemen.

El a subliniat că, de când au început să fie amendați primarii din Secuime, din solidaritate, steagul secuiesc a început să fie arborat aproape la fiecare casă.

„Este clar ce vor și cred oamenii despre aceste lucruri. Important este că nu vedem nicio problemă, legislația permite, acordurile semnate și ratificate de România permit acest lucru, nemaivorbind de bunul simț”, a adăugat liderul Uniunii.

„Trebuie să spunem că nu avem scopuri ascunse când vorbim de steaguri și de drepturile noastre. Suntem cetățeni loiali, plătim impozite și avem drepturi conform Constituției și acordurilor semnate, votate în Parlament.”

Președintele UDMR face apel la intrarea în normalitate.

„Anul trecut și acum doi ani au fost modificări, nuanțe în legislația noastră, votate în Parlamentul României. Probabil urmează să mai facem amendamente la acele legi care, atunci când au fost votate, erau clare, intenția legiutorului fiind clară. Aceste simboluri pot fi folosite de toate comunitățile etnice. Între timp, au apărut interpretări ale legii, dar dacă noi observăm că sunt probleme privind interpretarea legislației, este obligația noastră să amendăm legislația. Nu trebuie să dai amenzi pentru oameni care ce fac? Fac rău cuiva? Omoară pe cineva, iau ceva de la cineva, de la români, de la maghiari? Nu. Să încercăm să intrăm în normalitate.”

Steagul roșu, alb, verde, adoptat ca simbol național propriu al comunității maghiare din România

Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, cu unanimitate de voturi că steagul roșu, alb și verde este simbol național propriu al comunității maghiare din România, alături de steagul Ținutului Secuiesc, de imnul Ungariei și de imnul Ținutului Secuiesc. Liderul Grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a declarat că aceste simboluri naționale pot fi folosite oriunde unde trăiesc membri ai națiunii maghiare.

„Membrii națiunii maghiare sunt cei care se consideră maghiari indiferent unde trăiesc pe acest glob, de la Tokyo până la Toronto, împreună cu cei din țara mamă, cu maghiarii din Bazinul Carpatic și cu comunitatea maghiară din România. Fiecare națiune își are propriile simboluri, la fel au și maghiarii. Aceste simboluri naționale pot fi folosite liber, nu doar în țara mamă, ci oriunde unde trăiesc membri ai acestei națiuni. Astfel, simbolul maghiarilor este simbolul națiunii maghiare – tricolorul roșu, alb, verde – pe care îl considerăm al nostru, simbol propriu. De asemenea, simbol național este considerat steagul secuiesc, dar și imnul nostru național (Imnul Ungariei – n.a.) și imnul secuiesc”, a precizat Cseke.

Reprezentanții comunității maghiare din România așteaptă ca România, UE și comunitatea internațională să sprijine posibilitatea utilizării libere a acestor simboluri.

Direcții de acțiune: transilvanismul și competitivitatea

Congresul UDMR a lansat documentul „Viitorul în Transilvania„, în care se arată că scopul Uniunii rămâne crearea unei societăți maghiare transilvănene cu drepturi depline, urmând să se acționeze pe două direcții.

„Scopul nostru rămâne în continuare crearea unei societăți maghiare transilvănene cu drepturi depline și acesta este cadrul în care trebuie să redefinim, să ne imaginăm Transilvania secolului XXI și comunitatea maghiară din cadrul acesteia. Sunt două principii, două direcții care ne vor defini politica și activitatea în cele ce urmează. Prima este transilvanismul, a doua este competitivitatea. În deceniile următoare, Transilvania va fi din ce în ce mai liberă de rețeaua aspirațiilor centraliste, găsindu-și propria voce și dezvoltându-se puternic în termeni economici și culturali”, se arată în document.

Reprezentanții UDMR consideră că și românii din Transilvania sunt interesați de aspectele menționate, astfel încât este nevoie de un „transilvanism pragmatic”.

„În scopul succesului Transilvaniei și al comunității maghiare, trebuie să ne concentrăm asupra instrumentelor care aduc rezultate. Acest mod de a gândi trebuie să caracterizeze, pe lângă activitatea parlamentară și locală, toți posibilii aliați – politicieni români din Transilvania, organizațiile profesionale maghiare și române, intelectuali, instituțiile culturale și mediatice – care împărtășesc viziunea asupra dezvoltarea regiunii. Scopul nostru fundamental este ca dezvoltarea comunității maghiare din Transilvania, din punct de vedere economic și social, să se concentreze asupra sectoarelor cheie ale secolului XXI, devenind partenerul egal al societății românești din regiune.”

UDMR urmărește creșterea competitivității maghiarilor din regiune, atât în Transilvania, cât și în România și Europa, reprezentanții Uniunii fiind conștienți de faptul că situația socială și puterea economică a maghiarilor din Transilvania este în mai multe aspecte inferioară celor ale națiunii majoritare.

„Politica anti-Transilvania din ultimii 100 de ani – discriminarea instituționalizată din punct de vedere politic care vizează comunitatea maghiară – a jucat un rol decisiv în creșterea dezavantajului nostru competitiv. Ne referim în special la inegalitățile regionale semnificative într-o structură spațială, unde majoritatea maghiarilor trăiesc în regiunile periferice, mai puțin dezvoltate ale Transilvaniei. Această situație poate fi depășită doar prin reducerea inechităților, prin consolidarea economică a regiunilor locuite de maghiari și prin creșterea eficienței rețelei de învățământ, care asigură o educație de calitate. Obiectivul nostru este o societate maghiară în Transilvania cu membri puternici din punct de vedere intelectual – competitivi, inovativi, creativi și de succes – care sunt totodată mândri de faptul că sunt maghiari, că sunt transilvăneni.”.

Pentru a ajunge la un acord cu privire la principiile de bază ale viitorului comun, UDMR va lansa o nouă campanie de consultare publică a populației maghiare din Transilvania.

UDMR a refuzat să intre în coaliția guvernamentală

În discursul din timpul congresului, Kelemen Hunor a explicat că UDMR a avut întotdeauna în vedere pragmatismul în relațiile cu celelalte partide politice și a căutat asocierile cu acele partide cu ajutorul cărora să ducă la succes interesele minorității maghiare.

„Acum pot să spun că, în asocierile pe care le-am făcut, am fost îndrăzneți, pentru că am căutat posibilități și nu scuze. Numărul posibilităților noastre a fost destul de limitat. Am căutat încotro o putem lua, cu cine putem să ducem la succes interesele minorității maghiare, fie fiind vorba de școli, instituții de învățământ, de dreptul de folosire a limbii materne. Nu ne-am legat de mâini și de picioare la autoritățile locale. Am luat în considerare dorința majorității și am respectat-o întotdeauna. Ne-am coalizat cu liberalii și în altă parte am lucrat împreună cu social-democrații. Asta în funcție de posibilitățile care erau date în autoritatea locală respectivă. La nivel național, de doi ani avem o cooperare cu coaliția guvernamentală. Și în această chestiune am fost pragmatici, dar pot să vă spun că în politică ne putem asocia cu cine putem și nu cu cine am dori sau cu cine am avea posibilitatea să fim mai aproape din punct de vedere ideologic”, a precizat Kelemen.

El a criticat relația cu PNL, spunând că degeaba UDMR se află în aceeași mare familie a PPE cu liberalii, deoarece nu au avut niciun rezultat împreună.

„În toate problemele de minoritate ne-au împiedicat, la fel ca și USR, care a vorbit de înnoirea politicii românești. Nu vorbesc de vechii naționaliști, pentru că de la ei nici nu ne-am așteptat la altceva, ne-am obișnuit cu modul lor de gândire, cu mentalitatea, cu modul lor de a lucra. Tocmai de aceea, din partea PNL-USR, în relația noastră cu coaliția nu putem să înțelegem nicio critică altfel decât ca un rezultat al luptei de politică internă. Bineînțeles că îi respectăm și pe ei, pentru că din dorința alegătorilor, ei se află în Parlament și cerem și noi același respect din partea lor și nu putem decât să sperăm că raportul în ceea ce privește minoritatea maghiară o să se schimbe.”

Kelemen Hunor a precizat că în ultimii doi ani, i s-a oferit UDMR și posibilitatea de a face parte din coaliția guvernamentală, dar nici în 2017, nici în 2018, conducerea Uniunii nu a considerat că sunt asigurate condițiile necesare pentru acest lucru, astfel că oportunitatea a fost refuzată.

„Am spus un nu ferm acelei opoziții care, după ce ne-a atacat în permanență minoritatea, ne-a spus să venim să votăm pentru îndepărtarea Guvernului. Niciodată nu am negat că ne-am putut imagina un guvern mai bun decât de cel care este sau cel care a fost, cel puțin din trei cauze. În coaliție, majoritatea există și fără noi, iar opoziția nu ar fi putut obține majoritatea nici cu noi. Opoziția nu a putut și nici nu a vrut să ne arate niciun fel de alternativă, pentru că nu avea nici șef de guvern, nici program de guvernare și nici propuneri pentru miniștri”, a explicat Kelemen.

Legalizarea autonomiei – cheia soluționării relației cu românii

La prezentarea raportului de activitate în congres, Kelemen Hunor a declarat că cele două comunități, română și maghiară, nu pot să își împartă trecutul, dar poate vor reuși să construiască și să planifice împreună viitorul.

„100 de ani în România, 1000 în Transilvania. Ne-am folosit de Centenarul românesc ca de o ocazie. Am spus cu ce am contribuit, noi, maghiarii, la dezvoltarea țării, la construcția țării în ultimii 100 de ani și am formulat foarte clar ce așteptăm de la statul român. Relația majoritate – minoritate trebuie să fie soluționată pe termen lung și cheia acestei soluționări este legalizarea autonomiei, care nu se îndreaptă împotriva nimănui. Este pentru acea comunitate care garantează perseverența, care contribuie de 100 de ani la dezvoltarea acestei țări. Nu putem împărți trecutul, dar poate vom reuși să construim și să planificăm împreună viitorul.”

Potrivit lui Kelemen, dezbaterile arată că mai sunt foarte multe de făcut pentru ca între cel două comunități să scadă neîncrederea și prejudecățile.

„Noi am pornit de la premisa că trebuie să fim cinstiți și onești, câteodată prea direcți, dar niciodată să nu măturăm nimic sub preș. Această bătălie trebuie inițiată de noi, de comunitatea maghiară, de UDMR, și trebuie să și ducem bătălia până la sfârșit. Minoritatea maghiară din Transilvania s-a consolidat, am reușit să contracarăm atacurile la adresa comunității noastre, în special cele adoptate pe cale legislativă, care vizau retragerea unor drepturi deja dobândite. Nu am renunțat, nu renunțăm, nu ne dăm de o parte și nu o vom face nici de acum încolo, atunci când este vorba de UMF Târgu-Mureș sau când este vorba de utilizarea simbolurile noastre naționale.”

Kelemen a afirmat că, după 100 de ani de trai minoritar, după 30 de ani de dezvoltare comunitară și după 8 ani de președinte al UDMR, este convins că procesul de dezvoltare a comunității nu poate fi declarat niciodată finalizat.

„Trebuie să fim îndrăzneți, să formulăm obiectivele noastre, trebuie să fim realiști, să nu ne autoamăgim cu răspunsuri proaste”, a conchis Kelemen Hunor, care a fost reales președinte al UDMR la Congresul de la Cluj pentru încă 4 ani, cu 728 de voturi pentru, 26 contra și 3 voturi anulate, fiind singurul candidat pentru această funcție. El a confirmat că UDMR va avea candidat propriu la alegerile prezidențiale din această toamnă, dar a refuzat să se pronunțe pe cine ar putea sprijini pentru turul doi.

Marko Bela: Avem dreptul la o Europă a regiunilor

Fostul președinte al UDMR Marko Bela a criticat faptul că în România legile nu se respectă, adăugând că maghiarii au dreptul să critice și să ceară ca fiecare instituție a statului să își facă datoria.

„Avem nevoie de dreptul la democrație. Degeaba există în zilele noastre legi care garantează folosirea limbii materne, dacă aceste legi nu se respectă, așa cum nu se respectă nici alte legi, Constituția și legile. Dacă într-o țară pot fi folosite și interpretate de fiecare așa cum vrea, nu există democrație. Pentru că în 1989. noi cu toții am luptat și am câștigat acest drept al democrației. Românii și și noi maghiarii avem dreptul să obținem acea parte a bugetului care ne revine, avem dreptul ca din asta să finanțăm școlile și facultățile, înțelegând aici și Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Avem dreptul să criticăm, avem dreptul ca legile să fie promulgate de Parlament, Guvernul să guverneze, iar președintele statului să asigure echilibrul între diferitele instituții ale statului, dar să nu vrea să guverneze și să lase Parlamentul să lucreze”, a atras atenția Marko.

„Există drepturi în Europa, dar vrem să fie aplicat principiul subsidiarității, care include și autonomia. Avem dreptul de a avea o Europă a regiunilor, avem dreptul de a spune un nu ferm la ură, la populism și la naționalism, drept la pământul natal, la democrație, la a avea o Europă cum vrem. Nu sunt drepturi ale UDMR, ci ale maghiarilor din Transilvania.”

foto: UDMR/Facebook

Inchide