„Nu putem exclude un război cald”. Jocul „foarte complicat” pe care patru parlamentari români l-au urmărit în ziua arestării Elenei Udrea

Redactor:
Cristian Andrei
Negocierile de la Minks comentate de Petru Filip, Corneliu Dobrițoiu, Mihăiță Calimente, Cezar Preda

Negocierile de la Minsk au început ieri și se speră ca la finalul lor să se ajungă la o soluție de pace în Ucraina, după ce precedentul acord din luna septembrie, încheiat tot la Minsk, nu a fost respectat. Gândul i-a intervievat în cursul zilei de ieri, până ca negocierile de la Minsk să înceapă, pe Petru Filip, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat, pe Corneliu Dobrițoiu, președintele Comisiei de Apărare din Senat, pe Mihăiță Calimente, președintele comisiei de control SIE și pe Cezar Preda, membru în comisia de control SRI pentru a vedea care este poziția acestora despre ce se va întâmpla la Minsk, dar și care sunt posibilele evoluții în Ucraina, în relația cu Rusia, ce pericole există pentru România, dacă poate izbucni un război global, ce se va întâmpla cu Republica Moldova, dar și cu Marea Neagră.

Negocierile de la Minsk văzute din Parlamentul de la București

Tema negocierilor de la Minsk era puțin prezentă ieri în Parlament, discuțiile concentrându-se în continuare în jurul arestării preventive a fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea.

„Jocul este foarte complicat, trebuie să îl urmărim atent, noi astăzi suntem focalizați pe ce se întâmplă la Înalta Curte cu doamna Udrea sau cu ceilalți parlamentari, sigur, poate este un subiect mai savuros, mai volatil care face plăcere cu componentele colaterale, dar cred că trăim un moment foarte complicat pentru istoria Europei”, a subliniat Petru Filip (PSD), adăugând însă că toți ar trebui să fie foarte atenți ce se întâmplă în aceste zile la Minsk.

Senatorul PSD descrie întâlnirea de la Minsk drept una „istorică”, declanșată de războiul din Ucraina și de dorința Rusiei în special, de a-și crește influența politico-militară în regiune. Eșecul întâlnirii de la Moscova, l-a determinat pe președintele francez, Francois Hollande să afirme că sunt două soluții: pace sau război.

„Întâlnirea de la Minsk are o încărcătură istorică pentru momentul acesta. S-a ajuns undeva la limita la care decizia trebuie să fie foarte directă și tranșantă: ori pace după Războiul Rece ori război, în sensul neplăcut al cuvântului. Îmi este foarte greu să accept ideea că acest război există la ora actuală în sud-estul Ucrainei, dar se pare că toate aceste încercări de a face față expansiunii imperiului rusesc se pare că până acum nu au fost încununate de succes. De aceea și prezența care poate a părut intempestivă a acestui binom european Hollande – Merkel, care s-au dus la Kiev și Moscova și după o discuție lungă rezultatul în fapt nu a fost niciunul pentru că pretențiile Rusiei față de confllictul din Ucraina erau de neacceptat”, consideră președintele Comisiei de Politică Externă din Senat.

El a subliniat că se poate pleca de la premisa că este posibil un război între Ucraina și Rusia, Ucraina urmând să fie înarmată de țările UE, unele fiind membre NATO.

„Nu poți să rămâi nici impasibil în fața pericolului pe care Rusia încearcă să-l impună ca și politică externă, de reașezare a frontierelor de stat, garantate de tratatele internaționale. Acesta este mare pericol: mai recunoaștem frontierele sau nu le mai recunoaștem? Momentul de astăzi de la Minsk cred că știți că a fost și o posibilitate la un moment dat ca această întâlnire să nu aibă loc, premisele nu sunt foarte favorabile, sper totuși ca cei patru întâlnindu-se la Minsk, primul format de rezolvare a conflictului a fost în septembrie la Minsk, de aia are loc la Minsk, de aceea cred că situația este oricum foarte complicată. E foarte greu să o explici și mai greu să găsești soluții. Asistăm la începutul sau la continuarea acestui process de reașezare a polilor de control sau a polilor de hegemonie în plan mondial. Despre asta vorbim. Acest conflict este de fapt o sămânță, un efect a tot ceea ce înseamnă așezarea polilor de putere la nivel global”, susține senatorul Petru Filip.

Președintele Comisiei de Control SIE, Mihăiță Calimente, a afirmat pentru gândul că s-a așteptat ca negocierile Hollande-Merkel-Putin să nu fie încununate de un succes, el adăugând că cu Rusia trebuie negociat de pe poziții de forță și că un rol major îl au SUA.
„Eu am spus că negocierile duse de Franța sau Germania cu Rusia vor avea un succes foarte mic sau chiar deloc, lucru care s-a și dovedit. Mi se pare mult mai realistă poziția americană, rușii nu vor înțelege și nu vor accepta să discute serios decât dacă vor fi puși în situația de a face acest lucru. Cred că și domnul Putin, care în ultima perioadă a întins coarda prea tare (…)nu niște tratative numai cu duhul blândeții să se discute, ci să I se arate și elementele de forță, care îi pot fi opuse dacă va continua acest tip de forță. Numai o politică de forță cu Rusia, o politică prin care Rusia să înțeleagă care este forța NATO și că nu vom ezita dacă se va ajunge până la a folosi armele să le folosim, pentru că în istoria ei Rusia nu a demonstrate niciodată că poate înțelege altfel lucrurile”, a declarat pentru gândul Calimente.

Cezar Preda, membru în Comisia de control SRI, susține că negocierile nu au eșuat și că ele pot fi oricând reluate.

„Nu există altă cale, indiferent cât am crede noi. Am văzut tratări belicoase despre ce se va întâmpla, am văzut chiar în România la diferite televiziuni scenarii din acestea apocaliptice. Dacă un director care predă studenților sau face prezentări despre strategii militare spune că într-o anumită conjunctură flota românească ar avea de suferit, gata, rușii și-au pus în cap să ne distrugă flota. Sau faptul că rușii vor ocupa Ucraina, eu zic că sunt scenario care nu ar trebui să intre pe agenda oamenilor. Sunt nivele de alertă pe care UE și le-a fixat și Rusia la fel și știm că la ora asta acum este loc de multă negociere. Cred că într-un final lucrurile trebuie să se rezolve”, susține Preda.

Președintele Comisiei de Apărare din Senat nu exclude ca la finalul negocierilor de la Minsk să se ajungă la un nou Război Rece.
„Nu ar fi exclus ca în urma eșuării negocierilor internaționale, eșuării negocierilor diplomatice menite să soluționeze pașnic acest conflict se poate ajunge la un Război Rece, care este tot o formă de confruntare, însă se duce cu alte mijloace. Războaiele reci au reprezentat amenințări convenționale majore la adresa părților, deci stare de instabilitate. În timpul ultimului război rece, primordial a fost  așa numitul echilibru al distrugerii totale. Cei doi actori s-au abținut de la declanșarea unui război cald având în vedere că aveau în dotare capacități nucleare. Se putea ajunge în cazul unui război la folosirea capacităților nucleare. Teoria și practica politică, aspirația popoarelor pentru o dezvoltare liberă, pentru o dezvoltare democratică ar trebui ca liderii să țină cont de aspirațiile popoarelor și nu liderii”, a spus pentru gândul Dobrițoiu.

Situație similară cu cea dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial?

Parlamentarii susțin că se observă similitudini cu situația dinaintea celui de-al doilea război mondial și au comparat acțiunile Rusiei cu cele ale Germaniei din anii 1938 – 1939.

Mihăiță Calimente, președintele Comisiei de Control SIE, vede o asemănare între situația internațională de acum și cea dinaintea celui de-al doilea război mondial.

„Ceea ce se întâmplă acum îmi aduce aminte de ceea ce s-a întâmplat în 1938, când primul-ministru de atunci al Marii Britanii, Chamberlain, sosit de la Munchen la Londra, flutura o hârtie și spunea v-am adus pacea. S-a văzut ce pace a fost adusă. Nu numai Germania a fost de vină, pentru că spre exemplu atacul asupra Poloniei a fost și din partea Uniunii Sovietice. România în această ecuație trebuie să țină foarte aproape de aliatul american pentru că sunt singurii care ne pot asigura și suportul și sprijinul necesar pentru a face față unei agresiuni a Rusiei. Nu cred totuși că Rusia va ataca un stat NATO, indiferent dacă vrea să testeze sau nu dacă funcționează articolul 5, pentru că atacarea unui stat NATO va însemna război. Sunt similitudini importante (cu perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial) pentru că la fel a încercat și Hitler și a reușit pas cu pas să testeze dorința Franței și Angliei de atunci de a răspunde provocărilor pe care Germania le făcea și mă refer la ocuparea regiunii Renane, la Problema Sudetă, la Anschluss-ul cu Austria și la alte elemente care au dus până la atacarea Poloniei și începerea celui de-al doilea război mondial. Și Rusia observ că face aceeași pași, întâi Ucraina, acum cu regiunile Donetsk și Lugansk, probabil că vor dori ca să ajungă să ocupe tot litoralul nordic al Mării Negre să creeze Noua Rusie despre care s-a tot vorbit, cred că acest lucru nu poate fi acceptat de Europa pentru că este o cutie a Pandorrei care nu mai poate fi închisă după aceea.”, a fost poziția lui Calimente.

Dobrițoiu: Nu putem exclude un război

„Nu putem exclude un război cald, având în vedere multitudinea de cauze cu care se confruntă societatea omenească la ora actuală. Dincolo de terorism, de atacuri cibernetice, mai este criza economică, economico-financiară, care generează tulburări majore în actul politic de guvernare. În căutarea unor soluții pentru a satisface nevoile maselor. Drept este că istoria a demonstrate că toate crizele, din nefericire, până acum, au fost încheiate cu războaie calde. Sper să existe suficientă reținere, sper, sper să existe destulă capacitate de persuasiune diplomatică în așa fel încât evoluțiile din Ucraina să nu conducă la un război cald. Chiar dacă un război rece este de nedorit, dacă acesta va fi ultimul preț, eu cred că acolo ar trebui să ne oprim. Războiul nu rezolvă cauzele care îl generează, ba dimpotrivă, le agravează.”, crede președintele Comisiei de Apărare din Senat, Corneliu Dobrițoiu.

Care este pericolul pentru România?

„Care este pericolul pentru România? Foarte mare. Suntem în vecinătatea unui război care se produce, este un război cu trupe angajate, fie că este vorba de trupe rusești în zona separatistă, fie că este vorba de trupele așa numitor separatiști care sunt cetățeni din zonă care sunt înarmați de partea rusă printr-o frontieră care nu este în acest moment protejată nicicum și nici verificată. Pentru România este un moment foarte dificil, chiar dacă suntem membri NATO, ne prevalăm de articolul 5, dar nu ar face o mare plăcere să ai un conflict armat pe teritoriul României. Eu urmăresc cu multă atenție, spaimă, neliniște, nu neapărat spaimă, ci neliniște, poate și spaimă ceea ce urmează să se întâmple astăzi la Minsk și cu ce document vor ieși cei patru sau cu ce propunere pentru un posibil document de negociere asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, explică Petru Filip.

Pericolul reprezentat de confllictul de la granița României este evaluat și de Mihăiță Calimente.

„Credeam că în secolul 21 asemenea lucruri în Europa nu vom mai vedea, iată că sunt posibile. Trebuie să ne pună pe gânduri asemenea lucruri pentru că se produc la o distanță nu foarte mare de granița noastră, mai e și problema Ucrainei și Rusia s-a apropiat la aproape 200 de mile marine de teritoriul României și toate aceste lucruri trebuie să ne pună pe gânduri, în gardă. Cred că măsura pe care am adoptat-o, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, de a avea un buget de minim 2% pentru Apărare pentru următorii zece ani, este absolut rational și util. NATO e un palton, dar nu putem avea paltonul fără a avea o haină dedesubt. Îmi aduc aminte când unul dintre vice-prim-miniștri spunea că va veni cu un bombardier nuclear să ne viziteze, cred că sunt excese verbale mai multe aceste lucruri. Rusia trebuie să înțeleagă că țările din răsăritul europei care au fost sub sfera de influență sunt națiuni independente și că nu pot fi tratate ca gubernii ale Imperiului Rusesc sau care republici ale URSS”, a susținut Calimente.

Cezar Preda, membru în Comisia de Control SRI, spune că pentru oricine „are ceva în cap” situația din cap reprezintă un pericol.
„Bineînțeles că este aproape, este o stare care se poate generaliza foarte rapid ca o scânteie, dar este încă multă înțelepciune în lume. Lumea are nevoie de pace, aici se fac responsabilii numai politicienii. În momentul în care oamenii vor pace, vor construcție, dacă politicienii greșesc sunt măturați imediat. Cei care vor eșua în negocieri, indiferent că sunt de partea Europei sau Rusiei, dacă nu reușesc să mențină pacea și liniștea în Europa și Rusia vor pleca. Mi se pare un joc extrem de periculos în Grecia. Ungaria și Grecia trebuie înscrise la așa nu”, a declarat ieri Preda.

Dobrițoiu: Rușii ne-au obligat să ridicăm aviația militară în 2012

Fost ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a dezvăluit că în 2012, aviația rusă a zburat la limita spațiului aerian românesc, ceea ce a determinat partea română să ridice de la sol aviația de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian.

„Cu siguranță că vor apărea manifestări, provocări. Nu au apărut de acum să știți. Aviația rusă, în repetate rânduri, cu ani buni în urmă și când eram eu ministru în 2012 ne-a determinat să ridicăm aviația de vânătoare pentru protejarea spațiului aerian. Au fost provocări pentru spațiul aerian. Au fost încercări. Au zburat la limita spațiului aerian românesc, ceea ce determină anumite răspunsuri din partea unui stat suveran. Nu au intrat. Arată un grad de ostilitate ridicat pentru că în mod normal orice avion care zboară, el trebuie să își exprime intenția, să își facă cunoscută ruta de zbor, să ai acordul statului respectiv că survolezi o anumită zonă, chiar dacă rușii doreau să facă simple antrenamente de zbor deasupra mării”, a dezvăluit pentru gândul Dobrițoiu.

Ce se va întâmpla cu Republica Moldova și în Marea Neagră

Cei patru parlamentari văd Republica Moldova alături de România și spațiul European și nu prevăd o situație similară cum este cea din Ucraina. Toți văd Marea Neagră ca o zonă pe care Rusia încearcă să o controleze, Cezar Preda afirmând că deja Marea Neagră este controlată de ruși.

„Republica Moldova este o zonă mult mai nesigură, există și problema Transnistriei, plus nehotărârea politicienilor de a face un guvern pro-european puternic. Ceea ce se întâmplă îmi arată că nu au înțeles foarte clar că singura cale de a ieși de sub influența Rusiei , de sub Imperiul nesigurenței și al sărăciei, este calea europeană”, a declarat Calimente.

„Singura șansă pentru îndeplinirea aspiraților cetățenilor Republicii Moldova ar fi ca guvernul moldovean să rămână ferm în opțiunile generate de parcursul European. Celălalt spațiu răsăritean operează cu forme autocrate, care nu țin cont de voința populară. Interesele Moscovei sunt mari, dar singura șansă în acest cadru de Securitate fluid este rămânerea alături de spațiul European”, susține și Dobrițoiu.

„Marea Neagră e controlată de ruși dintotdeauna, ca să nu ne facem vise că sunt acum în Crimeea și înainte erau la Sevastopol. Concentrarea forței navale a Rusiei a fost dintotdeauna în zona Mării Negre pe când NATO și celelalte puteri au avut rar un portavion pe care îl foloseau pentru o anumită aplicație. Așa se măsoară controlul asupra unei întinderi de apă. Cred că Republica Moldova se află într-o situație în care sprijinul european este masiv pentru ea și ea nu va derapa. Depinde foarte mult și de alegerile locale din mai, zic că trebuie să fim extraordinar de atenți ce se întâmplă. Dacă forțele democratice pierd Chișinăul, lucrurile se complică”, a declarat pentru gândul Cezar Preda.

Va fi război sau pace?

„Cred că aș rămâne la ceea ce spunea SRI și statul major că suntem într-un cod albastru de alertă moderată”, este verdictul lui Mihăiță Calimente.

Nici Cezar Preda nu crede în izbunicnirea unui nou război global.

„Eu cred că omenirea nu mai poate suporta un nou război global. Eu nu sunt un practicant religios, nu sunt un habotnic, dar în toate cărțile spune și în toate teoriile care sunt umplute de inteligență se spune că omenirea nu mai poate să facă față unui război global fără să se autodistrugă. Numai demenții își mai pot imagina că pot duce un război global și în urma lui va mai rămâne ceva”, a spus Preda.

„Îmi exprim speranța că luciditatea, reținerea politică să predomine în aceste negocieri. Orice stat trebuie să aibă capacitatea de descurajare, să poată să determine o atitudine reținută din partea unui potential agresor”, susține Dobrițoiu, care anterior nu a exclus posiblitatea declanșării unui conflict cald, mai ales pe fondul crizei economice.

„România dacă ar fi în pericol de război, ar fi NATO în război. E un scenariu apocaliptic pe care nu vreau să mi-l închipui, nu că s-ar putea. Sper să ne lumineze Dumnezeu mințile și să nu ajungem într-o altă situație. Eu urmăresc cu multă atenție, spaimă, neliniște, nu neapărat spaimă, ci neliniște, poate și spaimă ceea ce urmează să se întâmple astăzi la Minsk și cu ce document vor ieși cei patru sau cu ce propunere pentru un posibil document de negociere asupra a ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a declarat pentru gândul Petru Filip, președintele Comisiei de Politică Externă din Senat.

 

 

 

 

 

 

Patru transferuri stelare la Universitatea Craiova. Mihai Rotaru i-a dat lovitura de graţie lui Gigi...
Doliu uriaș la Pro TV. Andreea Esca, răpusă de durere
FOTO. Andreea Marin, imagini de când era `vânată` de Playboy! Așa nu și-o mai aduce...
FOTO. Ea este considerată una dintre cele mai frumoase fiice de fotbaliști din lume! Cum...
Anunț important pentru românii cu mașină pe benzină și motorină. Ce se întâmplă la pompă...
Vacanţă în pandemie, cu preţul sănătăţii publice. Avertismentul experţilor: Efectele distracţiei se măsoară în numărul...
O familie din Iași s-a mutat în Zanzibar din cauza pandemiei: „Preţurile sunt chiar foarte...
Doliu uriaș la Pro TV. Andreea Esca, răpusă de durere
Ce a făcut Gigi Becali când a aflat că Anamaria Prodan e în stare gravă....
REGINA care nu se putea abţine să FACĂ sex. După ce PRINDEA un bărbat...
GE-NI-AL! Așa poți să primești o pensie de 3.000 de lei lunar. Trebuie să urmezi...
Zeci de copii cu păr pe tot corpul. Ce gafă halucinantă au făcut medicii: se...
Horoscop chinezesc complet pentru 2021: Pe ce dată începe Anul Boului de Metal?
Actrița din Juno și Inception a devenit el. Cum arată după ce a dezvăluit că...
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Care este cea mai căutată resursă din lume, care în ţara noastră există din belşug,...
Carmen de la Sălciua, prima imagine alături de noul iubit! Iubirea pluește în aer /...
Inchide