Parlamentari PSD propun închisoare pentru membrii Guvernului care refuză să răspundă interpelărilor

Cei 11 parlamentari PSD – Dumitru Chiriță, Florin Tătaru, Fonta Nuțu, Simon Gheorghe, Dorel Caprar, Cătălin Croitoru, Adrian Mocanu, Mihai Weber, Iriza Scarlat, Matei Călin, Măduța Flavius – au propus, în acest sens, o inițiativă legislativă privind responsabilitatea ministerială, care se află în consultare publică la Senat.

Potrivit proiectului, va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaților și Senatului, comisiilor, informațiile și documentele cerute în cadrul activității de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului și refuzul acestora de a răspunde în termen de 20 de zile la întrebările și interpelările adresate de parlamentari și de a se prezenta în fața comisiilor parlamentare.

Aceeași pedeapsă este propusă și pentru emiterea de către membrii Guvernului de ordine normative sau instrucțiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenență politică, avere sau origine socială de natură să aducă atingere drepturilor omului, precum și semnarea sau contrasemnarea de hotărâri, ordine sau decizii sau alte acte care încalcă dispoziile legale în vigoare.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Deputații PSD mai propun să constituie infracțiuni și să fie pedepsite cu închisoarea de la 2 la 12 ani dacă membrii Guvernului împiedică exercitarea cu bună credință a drepturilor și libertăților vreunui cetățean prin amenințare, violență, folosirea de mijloace frauduloase ori prin neîndeplinirea obligațiilor constituționale și legale, precum și semnarea și contrasemnarea de ordonanțe de urgență care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție și prezentarea cu rea credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister cu scopul de a ascunde săvârșirea unor fapte penale sau de natură să aducă atingere intereselor statului.

Pe lângă pedeapsa principală se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcție de demnitate publică sau funcție de conducere publică pe o perioadă de de la 3 ani la 10 ani, mai stabilește proiectul.

Inițiativa legislativă mai prevede că orice cetățean care are cunoștință despre săvârșirea unei fapte penale de către membrii Guvernului, în exercițiul funcțiunii lor, se va putea adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ sau procurorului șef al DNA pentru ca aceștia să solicite Președintelui, Camerei Deputaților sau Senatului aprobarea cererii de urmărire penală a membrii Guvernului.

Conform proiectului, victima, persoană fizică sau juridică, a unei infracțiuni comise de un membru al Guvernului în exercițiul funcțiunii va putea depune plângere penală împotriva lui adresată procurorului general sau procurorului șef DNA, iar aceștia sunt obligați ca în termen de 30 de zile să sesizeze Camera Deputaților, Senatul sau președintele României în vederea aprobării cererii de începere a urmăririi penale a membrului Guvernului. Ei se pot sesiza și din oficiu în cazul în care au cunoștință de comiterea unor fapte penale de către un membru al Guvernului.

Camera Deputaților și Senatul se vor pronunța asupra cererii de urmărire penală în maximum 90 de zile, dacă în acest termen este depășit, atunci urmărirea penală se va considera aprobată tacit.

Și în cazul membrilor Guvernului care nu sunt parlamentari, președintele României trebuie să se pronunțe în termen de 90 de zile asupra cererii de urmărire penală, în caz contrar considerându-se aprobată tacit.

Condamnarea definitivă a unui membru al Guvernului va atrage după sine demiterea de jure din funcția deținută.

Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcțiunii lor protrivit codului penal și codului de procedură penală, cu excepția regulilor prevăzute în această lege, mai propun parlamentarii PSD.

Inițiatorii au precizat că doresc, prin acest proiect, „creșterea responsabilității membrilor Guvernului față de procesul legislativ pentru a garanta respectarea libertăților și drepturilor cetățenești”.

Ei au explicat și că aplicarea pedepsei complementare de interzicere a ocupării unor funcții publice și cazurilor în care un membru al Guvernului semnează sau contrasemnează acte care violează Constituția sau legile țării, „are rolul de a garanta eliminarea din Înalta administrație a acestor persoane care nesocotesc normele pe care au jurat să le respecte”.

„În domeniul procedurii penale aplicabile infracțiunilor comise de membrii Guvernului în exercițiul funcțiunii, această propunere legislativă are meritul, pe de o parte, de a simplifica procedura prin eliminarea la maximum a controlului politic, iar, pe de altă parte, de a acorda, pentru prima oară în istoria post-decembristă, posibilitatea victimelor de a depune o plângere penală împotriva unui membru al Guvernului, care, prin comitrea unei infracțiuni le-a cauzat un prejudiciu. Prin introducerea aprobării tacite a cererii de urmărire penală, legea obligă Camerele și Președintele României să ia o decizie în termen de 90 de zile, acest lucru evitând îngroparea dosarelor de către aceste instituții. Mai mult, obligația impusă procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ și procurorul șef al DNA de a transmite instituțiilor abilitate, în termen de 30 de zile, plângerea penală depusă de o persoană fizică sau juridical va accelera în mod sensibil procedura și va elimina posibilitatea blocării ei la acest stadiu”, au mai apreciat inițiatorii.

„Prin această lege se dorește juridicizarea la maximum a procedurii penale în cazul membrilor Guvernului, eliminarea controlului politic și, nu în ultimul rând, eliminarea acestei impunități de facto de care beneficiază foștii și actualii ministri.
Adoptarea acestei legi este indispensabilă în contextual monitorizării la care este supusă justiția română din partea UE și a eșecului în aderarea la spațiul Schengen. O asemenea lege ar da un semnal clar că se dorește eliminarea corupției la nivel înalt că se dorește respectarea obligațiilor asumate de țara noastră cu ocazia aderării la UE. Acest act normativ instituie proceduri mai clare în cazul răspunderii membrilor Guvernului și a Guvernului în ansamblul său, pentru a evita situații similar cu ceea ce s-a întâmplat în cazul votului din diaspora”, au mai arătat inițiatorii.

Proiectul a fost trimis pe 19 decembrie la Guvern și Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.