Parlamentarii îi fac lui Antonescu lista propunerilor de revizuire a Constituției. Care sunt „direcțiile de pornire”

Parlamentarii încep să aducă propuneri pe masa lui Crin Antonescu, în cadrul comisiei pentru revizuirea Constituției. După ce la prima ședință, reprezentanții partidelor au constituit Forumul Constituțional, numindu-l pe Cristian Pârvulescu coordonator, miercuri vor avea o nouă întâlnire pentru a pune la punct calendarul revizuirii și regulamentul de funcționare. Deși lucrările propriu-zise nu au început încă, fiecare partid are o listă de propuneri, printre cele mai importante fiind regionalizarea, scurtarea mandatului președintelui, combaterea traseismului politic și clarificarea atribuțiilor președintelui și ale premierului.

Președintele Senatului, Crin Antonescu, a anunțat, la începutul lunii februarie, proiectul susținut de USL pentru modificarea legii fundamentale, proiect asumat de parlamentarii USL. Deputata PNL Alina Gorghiu, membră în Comisia pentru modificarea Constituției, spune că, până acum, nu există un plan concret de bătaie, însă sunt niște „direcții de pornire”. Printre altele, deputata a spus că „obsesia” ei este combaterea traseismului politic, pe lângă necesitatea de a separa clar puterile în stat.

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

SPORT Doliu la UTA Arad. Radu Mărginean a murit. Fostul fotbalist avea 43 de ani

23:53

„Cred că accentul va fi pus pe partea de conflict instituțional din România, noi trebuie să eliminăm aceste conflicte dintre puterile statului, în special cele dintre legislativ și executiv. Tototdată, trebuie să facem cumva să nu mai fie schimbate legile electorale de fiecare dată când suntem pe final de mandat, iar obsesia mea personală este combaterea traseismului politic, trebuie să vedem cum putem face”, a declarat Gorghiu, contactată de gândul.

Imunitatea parlamentară, „doar o protecție”

În ce privește imunitatea parlamentară, subiect puternic dezbătut, mai ales după ce noul statut al deputaților și senatorilor a fost adoptat, majoritatea liderilor politici consideră că actualele prevederi referitoare la reținere, arestare și percheziție sau începerea urmăririi penale a unui ministru-parlamentar nu ar trebui schimbate.

„Dacă România ar fi un stat de drept în adevăratul sens al cuvântului, nu aș avea nicio problemă să limităm imunitatea strict pe declarațiile politice. Dar cum în România se practică tot felul de presiuni, acest articol ar trebui păstrat, care oricum e mult spus imunitate, e doar o protecție”, a mai spus Gorghiu.

De cealaltă parte, reprezentantul PPDD în comisia pentru revizuirea Constituției, Haralambie Vochițoiu, susține că imunitatea ar trebui să fie strict pentru declarații.

„Imunitatea parlamentară ar trebui să se rezume exclusiv la declarațiile politice. Punct. Celelalte două articole ar trebui să dispară pentru ca parlamentarii să dea socoteală în fața instanțelor de judecată la fel ca orice alt cetățean”, a declarat Vochițoiu, pentru gândul.

Nici liderii PDL nu susțin o imunitate parlamentară ridicată, mergând pe aceeași ideea ca pepedediștii, fostul deputat PDL, Daniel Buda, spunând că „ar trebui să fie operabilă doar pentru declarațiile politice”.

Mandatul președintelui

Problema atribuțiilor și a duratei mandatului președintelui reprezintă un alt subiect pe ordinea de zi a liderilor USL, care, prin declarația lui Crin Antonescu, au anunțat că mandatul nu ar trebui scurtat la patru ani. Această variantă nu este convenabilă pentru toate partidele, liderii PPDD și UDMR spunând că patru ani sunt suficienți.

„Mandatul președintelui ar trebui redus la 4 ani, iar mandatele aleșilor locali ar trebui să fie limitate la două. Referitor la atribuțiile președintelui, noi am vrea să ca România să fie republică prezidențială, iar președintele să aibă nu doar mai multe drepturi și beneficii, ci și mai multe îndatoriri și răspunderi. Iar dacă președintele este suspendat, dar referendumul nu e validat, atunci Parlamentul să fie dizolvat. Cvorumul să rămână de 50%, că dacă punem 30% ne întoarcem pe vremea lui Aristotel și nu noi am inventat roata”, a spus Vochițoiu.

Mate Andras, reprezentantul UDMR în comisia pentru revizuirea Constituției, merge pe aceeași idee, însă consideră că mandatele aleșilor locali nu ar trebui limitate.

„Referitor la mandatul președintelui, cred că ar trebui să ne întoarcem la cel de patru ani, iar aleșii locali nu ar trebui să aibă număr limitat de mandate. Vrem Parlament bicameral cu atribuții diferite”, a spus Mate Andras, pentru gândul.

În ce privește atribuțiile șefului statului, USL consideră că acestea ar trebui reduse.

„Trebuie să vedem cum se va face desemnarea premierului pentru că în momentul de față procedura nu este clară. Vrem ca dacă un partid sau alianță câștigă alegerile, premierul desemenat să fie cel propus de acea alianță, cu nume și prenume, nu pe cine vrea președintele din acel partid”, a precizat deputatul PSD Florin Iordache, contactat de gândul.

Parlament bicameral vs. unicameral

Totodată, referitor la numărul camerelor Parlamentului, deși referendumul din 2009 a arătat că românii își doresc unicameralism și 300 de parlamentari, USL are o altă variantă.

„Poziția USL este foarte fermă în privința bicameralismului, nu cred că alianța va renunța la această idee, cu argumente concrete, indiferent de câte sondaje vor fi”, a declarat liberala Alina Gorghiu.

Atât maghiarii, cât și oamenii lui Dan Diaconescu merg tot pe ideea unui Parlament bicameral. Liderii PDL vor, în schimb, aplicarea rezultatelor referendumului din 2009.

Ce alte propuneri mai au parlamentarii

Nu doar temele mari de revizuire țin agenda politicienilor din comisia de revizuire. PPDD propune ca parlamentarii să poată fi interpelați de către cetățenii din colegiul lor, interzicerea căsătoriei între persoane de același sex în România și ca inițiativa legislativă să aparțină a 50.000 de cetățeni români.

„Noi am vrea să introducem o prevedere prin care parlamentarii să poată fi interpelați de cetățenii din colegiul lor, iar aceștia să dea socoteală. Se poate ajunge, în cel mai extrem caz, și la demiterea parlamentarului prin referendum local. Mai mult, căsătoriile de același sex să fie interzise pe teritoriul României, ca să descurajăm această mișcare, mai ales în condițiile în care Biserica are o atitudine de non-kombat în această privință. Mai vrem ca în cazul inițiativei legislative a cetățenilor, să scădem numărul necesar de inițiatori, de la 100.000 la 50.000. Dacă în Parlament sunt deputați sau senatori cu doar 1.000 de voturi în spate, iar ei au drept de inițiativă legislativă, atunci și în cazul cetățenilor ar trebui să nu mai fie așa strict”, a precizat Vochițoiu.

În materie de justiție, liderii PPDD au spus că, cel puțin pe anumite domenii, în special în criminalitate, ar trebui introduși jurați în instanțele de judecată.

Alte propuneri vin și din partea UDMR, juristul Mate Andras punând accent și pe asumarea răspunderii guvernului, care să fie făcută o singură dată pe sesiune parlamentară, propunere susținută și de PDL și de USL.  Mai mult, liderul maghiar dorește și eliminarea sintagmei , din primul articol al Constituției.

„În ultima ședință a grupului, referitor la modificarea Constituției, am decis că trebuie să clarificăm atribuțiile președintelui și ale premierului, vrem limitarea  asumării răspunderii guvernului la o singură dată pe sesiune, iar Carta europeană drepturilor omului să fie introdusă în Constituție”, a spus Mate.

Când începe Forumul Constituțional dezbaterile

Ales coordonator al Forumului Constituțional, politologul Cristian Pârvulescu a depășit, cel puțin parțial, problema finanțării, sperând ca de săptămâna viitoare să înceapă forumurile tematice, făcute pentru organizațiile non-guvernamentale.

„Sperăm ca de săptămâna viitoare platformele pentru ONG-uri, forumurile tematice să devină funcționale ca să putem începe lucrările propriu-zise. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) deja a obținut cam 5.000 de euro pentru fiecare platformă și au mai apărut niște inițiative din mediul privat, dar încă nu vă pot spune. Eu fac negocierile, împreună cu ONG-urile. Am văzut că deja au început să vină propuneri din partea societății civile, printre care și existența a unor avocați ai poporului adjuncți, cu atribuții clare, precum avocatul de mediu și avocatul copilului”, a precizat Pârvulescu, pentru gândul.

Mai multe, pentru componența Forumului, politologul a spus că deja a purtat mai multe discuții pentru a alege coordonatori teritoriali. Astfel, la Cluj vor fi politologii Sergiu Mișcoiu și Bakk Mikloș, Adrian Basaraba la Timișoara și rectorul universității din Craiova, Claudiu Dănișor.