Ponta: Băsescu a vândut interesele României când a negociat fondurile europene și deficitul

Mandatul României la Consiliul European(CoE) revine ca temă de atac între premier și președinte. Victor Ponta a susținut astăzi că Traian Băsescu „a vândut interesele României”, atacul său venind în contextul în care Curtea Constituțională(CCR) a respins sesizarea lui președintelui  referitoare la rolul parlamentului în stabilirea poziției țării noastre la CoE, atunci când premierul este delegat să participe la această reuniune.  Șeful statului susținuse că președinte ar trebui să fie instanța care stabilește acest mandat.

„Am văzut decizia CCR. Problema nu este cine merge la Consiliu, că merge președintele, merge primul-ministru, problema este dacă acolo te bați pentru România sau dacă acolo vinzi România ca să-ți păstrezi tu niște prietenii personale în caz de nevoie. Eu cred că președintele a vândut interesele României și când a negociat fondurile europene, și când a negociat deficitul, iar despre agenda digitală bănuiesc că nu a deschis gura la Consiliul European că nu știa. Va fi o discuție în decembrie despre industria de apărare. Președintele nu va spune nimic, că nu știe”, a declarat premierul Victor Ponta, după decizia CCR.

EXCLUSIV A mai trecut un an, trenurile de metrou produse de Alstom sunt tot „pe dreapta” și vandalizate. Vor intra în circulație în 2026?

08:00

EXTERNE Anchetă în Italia în urma accidentului grav de la telecabina Monte Moro din Macugnaga

07:55

Curtea Constituțională (CCR) a respins cu majoritate de voturi sesizarea președintelui Traian Băsescu privind actul normativ care dă dreptul Parlamentului să stabilească mandatul cu care premierul merge la Consiliul European (CoE), atunci când este delegat de președinte. Astfel, judecătorii au stabilit că, atunci când România este reprezentată la CoE de premierul Victor Ponta, mandatul acestuia trebuie să țină cont de cerințele Parlamentului. Băsescu reclamase că prin noua lege s-ar ajunge în situația în care să existe două mandate de reprezentare a României la reuniunile UE. Primul dat de Președinte Premierului, o dată cu delegarea, și cel de-al doilea acordat de Parlament șefului Guvernului, ca urmare a noii legi, inițiate de Executiv.

Judecătorii au considerat reclamația președintelui ca „nefondată” susținând că parlamentul poate interveni doar în cazul mnadatului premierului.

După decizia Curții, președintele nu are altă opțiune decât să promulge legea în maximum 10 zile, pentru că a trimis-o anterior la reexaminare, în Parlament.

Inițiativa legislativă a Guvernului, adoptată de Parlament, vine ca urmare a tensiunilor din vara anului 2012. Conflictul dintre președinte și premier legat de participarea la Bruxelles a apărut când Victor Ponta a decis să meargă la CoE fără să-i ceară acceptul lui Traian Băsescu. Ulterior, CCR a decis că președintele este singurul care hotărăște cine reprezintă România la reuniunile CoE, dându-i posibilitatea să-l delege pe premier.

Ca urmare a adoptării legii în Parlament și invocând această decizie a CCR, Băsescu a mers din nou la Curte, reclamând că există riscul să apară două mandate de reprezentare a României la CoE: unul al președintelui și unui al premierului, dictat de Parlament. Judecătorii l-au contrazis însă, prin decizia dată astăzi.

„Din analiza acestui text, remarcăm că Președintele României își pierde atribuția de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deși acest drept îi este conferit de Constituție, în virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 și Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicție cu textele constituționale menționate. Astfel, din jurisprudența Curții Constituționale a României, cât și din Constituția României, Președintele României, în calitate de șef al statului și conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiționări din partea puterii legislative sau executive”, se arăta în sesizarea președintelui înaintată Curții Constituționale.

„Un alt punct de interes pentru justiție: consolidarea independenței justiției în raport cu influența politică, respectarea prevederilor Constituției la emiterea ordonanțelor de urgență și punerea în aplicare a deciziilor Curții Constituționale. Păi, mâine am de promulgat o lege în care majoritatea USL n-a respectat recomandările Curții Constituționale. V-aș ruga să vă uitați la Decizia nr. 784 din 2012 a Curții Constituționale, care spune: „În exercitarea atribuțiilor constituționale, președintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de șef al statului. Poate delega primului-ministru”. Și mai departe, spune: „Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuie să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat”. Or, singurul care poate angaja România la nivel de stat, conform Constituției României, este președintele României. Potrivit Articolului 80, aliniatul 1 din Constituție, președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe, conduce și angajează statul. Este din decizia Curții Constituționale”, a spus Traian Băsescu, la începutul lunii octombrie.