Ponta: Taxa pe fast-food și bere nu aduce bani la buget, dar poate avea un efect pozitiv pe sănătate

Introducerea taxei pe produse fast-food și la berea cu alcool nu va aduce bani la buget, dar poate avea un efect pozitiv de sancționare și descurajare a unei alimentații nesănătoase care afectează viața copiilor, a declarat premierul Victor Ponta.

El a arătat că, după ce a auzit de lansarea acestei teme, a avut o discuție cu ministrul Sănătății, care i-a explicat că a răspuns la o întrebare a presei pe această temă și numai la genul că „vom vedea când va fi cazul dacă introducem taxa”.

„Nu văd taxa ca aducând venituri la buget, dar poate avea un efect pozitiv de sancționare și descurajare a unei alimentații nesănătoase care afectează viața copiilor”, a spus Ponta, la RTV.

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

UTILE Când se adaugă sarea în piftie, pentru ca preparatul să iasă cât mai gustos, de Sărbători

23:00

Premierul Victor Ponta a susținut anterior că nu deține informații legate de introducerea taxei pe produse fast-food și la berea cu alcool, adăugând în același timp că acest subiect urmează să fie discutat.

„Nu cunosc, o să discutăm”, a răspuns Ponta unei întrebări a presei pe această temă.

Ministrul Sănătății a anunțat, joi, că prin noua lege a sănătății ar putea fi introdusă taxă pe fast food și pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentație nesănătoasă care crește morbiditatea pe anumite boli și, respectiv, de un produs alcoolic.

„Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast food care aduc prejudicii sănătății și, de asemenea, pe berea cu alcool”, a spus ministrul Sănătății.

Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul legii sănătății, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

Introducerea taxei pe fast food a mai fost în atenția autorităților și în 2011, însă, după mai multe dezbateri contradictorii, a fost amânată, pe motiv că este foarte greu de implementat.

Ministrul Sănătății din acea perioadă, Cseke Attila, declara în aprilie 2011 că Ministerul Sănătății nu a avut un proiect în acest sens, ideea privind taxa pe fast food apărând într-o conferință de presă, ca soluție la creșterea sumelor la bugetul de stat.

Ministerul Sănătății intenționa atunci să introducă taxa pe fast food pentru susținerea programelor naționale de sănătate.

Secretarul de stat Adrian Streinu-Cercel spunea atunci că lista produselor alimentare nerecomandate ce ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate și băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma și apa minerală.

Patronatele atenționau însă că introducerea taxei pe fast food ar putea duce la creșterea prețului alimentelor în medie cu peste 20 la sută, dar și la disponibilizarea a 36.000 de salariați, respectiv 20 la sută din personalul din industria alimentară.

O altă inițiativă de care premierul nu a auzit a fost lansată marți de către președintele Comisiei de sănătate din PNL, Eugen Nicolăescu, care a anunțat că PNL dorește schimbarea modului de finanțare din domeniu prin desființarea completă a asigurărilor sociale de sănătate.

La solicitarea presei de a comenta această declarație, premierul a spus că a discutat cu liderul PNL, Crin Antonescu, iar concluzia a fost că Nicolăescu a vorbit în nume personal, șeful Executivului adăugând că nu se va mai întâmpla ca „fiecare să fie vedetă pe domeniul lui” și precizând că el nu conduce un Guvern ca acela al Convenției Democrate, în care fiecare iese pe stradă și își dă cu părerea.