Premierul Victor Ponta ar putea fi audiat în 11 martie, la ICCJ, în dosarul Referendumului

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a audiat, vineri, mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012, între aceștia fiind și fostul ministru al Energiei Constantin Niță și primarul Sectorului 3 Robert Negoiță.

La finalul audierilor, instanța a stabilit ca următorul termen de judecată să fie în 11 martie, când vor fi citați să se prezinte toți martorii propuși de avocații inculpaților din acest caz, care nu au dat până în prezent declarații. Între martorii propuși de avocați pentru a fi audiați este și Victor Ponta.

Referitor la acest subiect, președintele PSD, spunea, în 23 februarie, că va merge „cu toată inima” la ICCJ, ca martor în dosarul Referendumului, el arătând că știe foarte bine ce s-a întâmplat în 2012 și că nu a existat „nicio lovitură de stat și nicio fraudă”.

LIVE A început mitingul de susținere pentru Fritz. Câteva zeci de persoane s-au adunat în Piața Operei din Timișoara și scandează „Justiție, jos corupția”

19:16

EXCLUSIV Mihai Tudose, mesaj pentru George Simion. „Va trebui să-și asume o intrare la guvernare”

19:00

Fostul ministru al Energiei Constantin Niță și primarul Sectorului 3 Robert Negoiță au fost audiați, vineri, la ICCJ, în dosarul Referendumului, aceștia declarând că discutau cu Dragnea doar aspecte care țineau de desfășurarea scrutinului și că nu s-a procedat în alt mod față de situații similare.

Fostul ministru delegal al Energiei Constantin Niță a spus că în PSD „nu s-a pus niciodată problema fraudării”.

Referitor la aplicația prin care se trimiteau sms-uri în timpul referendumului, Niță a spus că PSD a folosit această aplicație prima dată la referendum, în condițiile în care sistemul ar fi fost folosit anterior, la alegeri, și de PDL.

În legătură cu discuțiile pe care le-a purtat cu Liviu Dragnea în ziua referendumului din 2012, Constantin Niță a spus că nu au vorbit decât aspecte care țineau de modul în care se desfășura scrutinul.

„Ce să discut cu domnul Dragnea? Ce se discută într-o campanie. Cum merge campania, dacă sunt probleme, atâta tot. În PSD nu s-a discutat niciodată de fraudare”, a mai spus Niță.

Întrebat de judecători dacă la nivelul județului Brașov au fost înființate secții noi de votare petnru referendum, fostul ministru a spus că, din câte cunoaște, acest lucru nu s-a întâmplat.

„Din câte cunosc, în județul Brașov nu s-au înființat noi secții de votare. În Poiana Brașov a existat secție de votare dintotdeauna, pentru că este asimilată ca un cartier al orașului Brașov. Din câte cunosc, există alte stațiuni care au statut de unități administrativ-teritoriale distincte, comună sau oraș”, a declarat Niță.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că la referendumul din 2012 nu s-a procedat în alt mod decât s-a întâmplat la scrutine anterioare.

„Am spus judecătorilor ce mi-am amintit de la referendum și că nu s-a întâmplat nimic deosebit față de campaniile electorale anterioare. Este normal să trimiți mesaje mobilizatoare în campania electorală, pentru că acesta este scopul unei campanii electorale”, a spus Negoiță.

Întrebat în legătură cu un mesaj transmis de Liviu Dragnea prin care îndemna membrii de partid „să ia pe sus” cetățenii și să-i ducă la vot, Robert Negoiță a arătat că nu știe exact ce a vrut să spună Liviu Dragnea, dar că, în astfel de momente, apelurile la mobilizare sunt normale.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.