Președintele Traian Băsescu a promulgat legea insolvenței

Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a fost fost atacată la Curtea Constituțională, în 22 aprilie, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaților, parlamentarii susținând că legea ar încălca liberul acces la justiție și proprietatea, ar introduce o discriminare și poate afecta industria.

Sesizarea PNL viza 15 articole din proiectul de lege. Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci că prin accesul la buletinul procedurilor de insolvență, pe internet, se poate vedea dacă s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolvență sau că există un raport al administratorului judiciar, însă nu există niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat și s-a dispus în cauza respectivă.

„Din punctul nostru de vedere, aceasta este o gravă încălcare a accesului la justiție, pentru că fiecare cetățean, pentru a putea participa la procedură, trebuie să știe despre ce este vorba în acea procedură, trebuie să vadă citația, trebuie să vadă subiectele care se discută la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotărârile judecătorești, trebuie să le cunoască, or hotărârile judecătorești se publică numai pe buletinul procedurilor de insolvență”, susținea deputatul PNL Theodor Nicolescu, menționând că accesul este în prezent doar contra cost.

EXCLUSIV O revoltă a celor mai periculoși pușcăriași, înăbușită în ultimul moment. Ce s-a întâmplat cu liderii răzmeriței

05:00

CONTROVERSĂ Eugen Tomac confirmă că „există consultări între USR și AUR, între PNL și AUR” pentru formarea viitorului guvern

00:53

Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilității ca administratorul judiciar provizoriu să poată să facă vânzări din patrimoniul societății pentru a acoperi cheltuielile de procedură.

„Legea nu spune în ce constau aceste cheltuieli de procedură (…) Dacă pentru a publica la Registrul Comerțului ceea ce a decis instanța cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l oprește pe administratorul judiciar să vândă cel mai valoros activ al societății respective, pentru că nu există niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vânzare. Dacă societatea respectivă ar avea un singur activ, îl vinde ca să plătească la Registrul Comerțului. E o procedură care scapă controlului creditorilor, care scapă controlului judecătorului, pentru că acolo se spune că intenția de a vinde se publică în buletinul procedurilor de insolvență și poate fi contestată numai în trei zile de la publicare”, explica Nicolescu.

Deputatul PNL menționa că în cazul în care debitorul este de rea credință, legea îi permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, să ascundă o parte din averea societății. „Noi spunem că aceasta este o încălcare a dreptului de proprietate și a creditorilor și a debitorilor”, afirma Nicolescu.

Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, în susținerea neconstituționalității legii, privea faptul că este lăsat debitorul la mâna furnizorilor de energie, de gaze, și de alte produse esențiale pentru funcționarea societății.

„Dau exemplul Oltchim. Dacă Oltchim ar intra în procedura insolvenței, pe legea așa cum a fost votată în Camera Deputaților, după 90 de zile neputând evident să acopere cheltuielile cu electricitatea și cu gazele, ar trebui să-și închidă activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucrează acolo să plece acasă, iar o eventuală repunere în funcțiune ulterioară ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra în faliment în 90 de zile dacă i s-ar aplica această lege”, spunea deputatul PNL.

Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza că un alt argument al neconstituționalității ar fi conținut în avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul că Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea menționa că un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ pivește faptul că era utilă completarea proiectului cu insolvența regiilor autonome și a cea a unităților administrativ teritoriale, astfel încât acestea să nu fie lăsate pe seama unor amendamente care să fie adăugate ulterior.

Deputatul PNL reclama inclusiv faptul că nu este prevăzută insolvența persoanelor fizice, fapt care este o discriminare în raport cu persoanele juridice.

În 21 mai, Curtea Constituțională a decis că Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este constituțională, respingând sesizarea PNL.

Pe 17 iunie, la aproape o lună de la decizia Curții Constituționale, premierul Victor Ponta i-a cerut președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, să îi trimită președintelui Băsescu motivarea deciziei privind Legea Insolvenței, declarată constituțională, pentru ca actul să poată fi promulgat.

Ponta a transmis o scrisoare președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, în care arată că netransmiterea către președintele Traian Băsescu a deciziei privind Legea insolvenței, procedură care să permită promulgarea actului, generează neîncasarea unor venituri.

Premierul Ponta acuza existența unei „neglijențe grave” pe traseul CC-Președinție și a unui „circuit de interese” care blochează Codul insolvenței.

„Deci au trecut câteva luni în care evazioniștii s-au bucurat foarte tare. S-a aprobat prin Parlament, dar a fost contestată de colegii liberali, adică exact cei care făcuseră OUG când erau la guvernare. Am înțeles și asta. Au trecut patru săptămâni, se împlinesc poimâine, de când CC în unanimitate a respins contestația PNL și totuși Codul insolvenței nu este promulgat. Eu pot să cred aici ori că este vorba despre o neglijență gravă, pentru că sunt patru săptămâni în care noi nu putem să încasăm bani la bugetul de stat, fie că e ceva mult mai rău decât atât”, preciza Ponta, arătând că președintele Traian Băsescu spune că nu poate promulga legea pentru că nu a primit motivarea de la CC, în timp ce CC precizează că nu a avut timp să scrie motivarea.

Ponta a mai spus că atât el personal cât și ANAF caută în fiecare zi legea în Monitorul Oficial ca să o aplice și să strângă bani la buget.

În replică, Augustin Zegrean a răspuns că motivarea deciziei din 21 mai se redactează în 30 de zile.

Pe 18 iunie, Curtea Constituțională a motivat decizia din 21 mai prin care a constatat că este constituțională Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Potrivit Constituției, din momentul în care primește legea pentru promulgare, șeful statului are la dispoziție 20 de zile pentru a lua o decizie. Acesta o poate promulga, poate cere Parlamentului reexaminarea actului normativ sau poate ataca, la rândul său, actul normativ la Curtea Constituțională.

Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență a fost adoptat, pe 15 aprilie, de Camera Deputaților, for decizional, cu 212 voturi „pentru”, 111 voturi „împotrivă” și 8 abțineri.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a susținut, atunci, în plenul Camerei Deputaților, că proiectul de lege este un important pas înainte, pentru că vine în sprijinul mediului de afaceri, punându-i la îndemână instrumente mai eficiente de recuperare a creanțelor, propune soluții de prevenire a abuzurilor în procedură, din partea debitorului sau a creditorului și măsuri pentru un proces derulat într-un termen rezonabil.