Primarul Romeo Stavarache, suspendat din PNL

Primarul din Bacău, Romeo Stavarache, condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție, a fost suspendat de conducerea PNL din funcția de membru de partid, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În decizia luată, șefii PNL Bacău au invocat statutul partidului, care, potrivit acestora, prevede că orice membru care este condamnat de prima instanță de judecată este automat suspendat din funcție.

De altfel, în vara anului trecut, Stavarache a fost suspendat din funcția de președinte al Organizației Județene Bacău a PNL, după ce procurorii DNA l-au reținut pentru că ar fi primită mită 2,3 milioane de lei de la patru oameni de afaceri, acest dosar fiind în prezent pe rolul instanței de judecată.

FLASH NEWSTrump recunoaște că deportările din SUA au fost „prea dure” și asta a afectat imaginea a republicanilor la „midterms”. Casa Albă propune un nou acord cu democrații pentru imigranți

10:51

ULTIMA ORĂSurse. Claudiu Manda, secretar general al PSD, amenințare la adresa miniștrilor social democrați, în timpul ședinței de partid: „Nu-i prinde Crăciunul în funcție”

10:49

„Nu știu ce vrea domnul Stavarache, însă, dacă aș fi în locul dumnealui, mi-aș fi dat demisia atât din partid, cât și din funcția publică. Și pentru domnia sa ar fi fost mult mai simplu. Dar demisia este un act unilateral, așa că…”, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, co-președintele PNL Bacău Tudorița Lungu.

Aflat la finalul celui de-al treilea mandat de primar, Romeo Stavarache nu a fost luat în calcul de conducerea partidului pentru o nouă candidatură la Primăria Bacău.

Deocamdată, în cursă internă pentru desemnarea candidatului sunt înscriși șase membri de partid, printre care Tudorița Lungu și senatorul Dragoș Luchian.

Primarul municipiului Bacău, Romeo Stavarache, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, marți, de Tribunalul Bacău, în dosarul în care a fost trimis în judecată în aprilie 2014, pentru că ar fi aprobat repartizarea unei locuințe către un subaltern, sentința nefiind definitivă.

Magistrații Tribunalului Bacău l-au condamnat pe Romeo Stavarache la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru tentativă de abuz în serviciu, în dosarul în care a fost trimis în judecată în aprilie 2014, alături de alte două persoane, angajate ale Primăriei Bacău la data faptelor.

De altfel, Gheorghe Muntianu, la data faptelor șef al Serviciului administrare fond locativ și îndrumare asociații de proprietari din Primăria Bacău, a fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru tentativă de abuz în serviciu, uz de fals și conflict de interese, iar Gavril Pircu, la data faptelor director executiv al Direcției patrimoniu din Primăria Bacău, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru tentativă de abuz în serviciu.

Decizia instanței nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile de la pronunțare.

În aprilie 2014, primarul Bacăului, Romeo Stavarache, a fost trimis în judecată de DNA, pentru tentativă de abuz în serviciu, într-un dosar privind repartizarea unei locuințe către un subaltern.

În același dosar au fost trimiși în judecată Gheorghe Muntianu, pentru tentativă de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, uz de fals și conflict de interese, dar și Gavril Pircu, la data faptelor director executiv al Direcției patrimoniu din cadrul Primăriei Bacău și fost șef serviciu la Serviciul Patrimoniu, acuzat tot de tentativă de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului, în calitate de șef al Serviciului administrare fond locativ și îndrumare asociații de proprietari din Primăria Bacău, Gheorghe Muntianu „și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, repartizându-și o locuință din fondul locativ de stat aflată în administrarea Consiliului Local Bacău (apartament în municipiul Bacău), în vederea achiziționării acesteia”, potrivit DNA. Prin aceasta, susțineau procurorii, funcționarul urmărea obținerea, pentru sine, a unui avantaj patrimonial, respectiv achiziționarea unui apartament la un preț derizoriu, rezultat care nu s-a produs, formalitățile de vânzare-cumpărare a apartamentului fiind oprite.

„Concret, la data de 13 iunie 2008, a întocmit și semnat documentul prin care și-a repartizat, în vederea închirierii, un apartament compus din 2 camere situat în Bacău, locuință din fondul locativ de stat. Aceasta, în condițiile în care, Comisia socială nu întocmise ordinea de prioritate a solicitanților de locuințe și în lipsa unei hotărâri a Consiliului Local Bacău prin care să-i fie repartizată o locuință socială sau din fondul locativ de stat. La aceeași dată, și-a verificat propria cerere prin care solicita repartizarea unei locuințe, confirmând că îndeplinește condițiile legale pentru a fi aprobată, în împrejurările în care, la cerere, nu erau atașate documente care să ateste venitul obținut și, mai mult, nu îndeplinea condiția de venit pentru accesul la locuință socială sau din fondul locativ de stat, prevăzută de lege”, arăta DNA.

În aceeași zi, potrivit anchetatorilor, în calitate de director executiv al Direcției patrimoniu din Primăria Bacău, Gavril Pircu a semnat pentru subalternul său Gheorghe Muntianu repartiția apartamentului, iar primarul Romeo Stavarache a aprobat-o. Aceasta în condițiile în care Comisia socială nu întocmise ordinea de prioritate a solicitanților de locuințe și în lipsa unei hotărâri a Consiliului Local Bacău prin care lui Muntianu să-i fi fost repartizată o locuință socială sau din fondul locativ de stat.

În 25 februarie 2009, Romeo Stavarache a aprobat încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru locuința respectivă, ca urmare a solicitării formulate de Muntianu în cadrul audiențelor, deși cererea acestuia nu fusese verificată de compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Bacău, iar la cerere nu au fost anexate înscrisurile care dovedeau calitatea de chiriaș și îndeplinirea obligațiilor rezultate din această calitate, susțineau procurorii.

Toate acțiunile lui Gheorghe Muntianu au fost „subsumate scopului urmărit de acesta, respectiv cumpărarea unei locuințe din fondul locativ de stat al municipiului Bacău, la un preț derizoriu”, preciza DNA.

Gheorghe Muntianu nu a mai intrat în posesia apartamentului, pe motiv că formalitățile de vânzare-cumpărare a apartamentului au fost oprite ca urmare a începerii cercetărilor din cauză. Începând cu 30 septembrie 2012, Primăria Bacău a procedat la rezilierea contractului de închiriere a apartamentului.

Într-un comunicat de presă dat publicității după trimiterea sa în judecată în acest caz, primarul Romeo Stavarache susținea că nu a semnat acel contract prin care i s-a repartizat unui subaltern un apartament din fondul locativ al Primăriei.

Edilul afirma că, în aceste condiții, fapta de care este acuzat nu ar exista și nici nu ar fi existat vreodată.

„Fapta pentru care sunt trimis în judecată, și anume tentativă la abuz în serviciu pe motiv că s-ar fi creat un presupus prejudiciu în urma încheierii unui contract de vânzare-cumpărare pentru un apartament, nu există, întrucât nici contractul de închiriere, și nici contractul de vânzare nu au fost niciodată semnate de mine. Singurul document care este invocat în începerea urmăririi penale și trimiterea mea în judecată, pentru producerea unui eventual prejudiciu, este contractul de vânzare-cumpărare. În momentul în care dosarul a ajuns la DNA, luasem toate măsurile ca acel contract de închiriere să fie reziliat, iar perfectarea contractului de vânzare-cumpărare să fie stopat. Cercetarea și începerea urmăririi penale de către DNA s-au realizat începând cu luna martie 2013, iar rezilierea contractului de închiriere și dispoziția de neîncheiere a contractului de vânzare-cumpărare au fost făcute în 16 martie 2011, respectiv în 26 septembrie 2012”, susținea Romeo Stavarache.

Edilul din Bacău considera drept „o eroare” decizia procurorilor de a-l trimite în judecată și susținea că articolul de lege invocat ar fi neconstituțional.

Primarul Romeo Stavarache mai este este suspect într-un nou dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție, fiind cercetat pentru modul în care, împreună cu alți angajați ai Primăriei, a cheltuit unele sume de bani atât de la bugetul local, cât și din cel al UE.

Surse apropiate anchetei declarau în iulie 2015 că primarul Romeo Stavarache este acuzat de către procurorii anticorupție de comiterea a două infracțiuni – tentativă de abuz în serviciu și complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene, în ambele cazuri fiind vorba despre aceeași investiție, și anume reabilitarea și modernizarea Pasajului Letea.

În cazul primei infracțiuni, edilul de Bacău ar fi inițiat și susținut în Consiliul Local, în decembrie 2013, un proiect de hotărâre pentru alocarea unor fonduri suplimentare pentru continuarea derulării proiectului de reabilitare a pasajului, în sumă de 430.000 de lei. În privința celei de-a doua acuzații, DNA susținea că Stavarache ar fi solicitat Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est acordarea de fonduri suplimentare de la bugetul Uniunii Europene pentru acoperirea, de asemenea, a unor cheltuieli suplimentare la aceeași investiție.

Pe lângă primarul Romeo Stavarache, alți peste 20 de angajați ai Primăriei Bacău, inclusiv șefi de servicii, sunt cercetați în același dosar, toți având, cel puțin deocamdată, calitatea de suspect.

Romeo Stavarache mai este judecat și într-un alt dosar de corupție.

În 25 iulie 2014, DNA a dispus trimiterea în judecată a primarului Bacăului pentru cinci infracțiuni de luare de mită comise în perioada 2008-2011, suma totală pe care ar fi primit-o edilul ridicându-se la peste 2,3 milioane de lei.

În același dosar, sunt judecați oamenii de afaceri Costel Cășuneanu, Liviu Vasile Cenușă și Liviu Goian, precum și directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, Constantin Apostol.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 2008-2011, Romeo Stavarache a pretins și primit, direct sau prin intermediul celorlalți inculpați, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani. Procurorii anticorupție mai spuneau că toate sumele de bani au fost primite de către Stavarache prin intermediul mai multor societăți comerciale și asociații sportive, administrate de Liviu Goian, Liviu Vasile Cenușă și Constantin Apostol.

În acest dosar, Stavarache a fost arestat preventiv în 1 iulie 2014, iar în 3 septembrie același an a fost plasat în arest la domiciliu. Tot în 3 septembrie anul trecut, instanța supremă a stabilit ca Liviu Goian și Liviu Vasile Cenușă să fie judecați în stare de arest la domiciliu.

Romeo Stavarache a fost suspendat din funcție pe perioada măsurilor preventive și și-a reluat activitatea în 19 februarie, după două săptămâni de concediu de odihnă, în condițiile în care, pe 2 februarie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar.