Programul SAFE, cronologia parteneriatului controversat dintre Guvernul român și Rheinmetall. Ce ar trebui să ancheteze autoritățile

Contractele încheiate de statul român prin programul SAFE, ce implică un împrumut de 16,68 de miliarde de euro, fonduri europene, continuă să ridice serioase semne de întrebare. După ce Gândul a scris în repetate rânduri despre contractul atribuit controversatei companii Rheinmetall, în valoare de 6 miliarde de euro, o documentație a publicației Q Magazine scoate la iveală că parteneriatul dintre guvernul Bolojan și nemții de la Rheinmetall s-a făcut cu aproape patru săptămâni înainte de aprobarea în CSAT a programului SAFE.

Întâi s-a stabilit furnizorul, apoi s-a făcut legea

Cronologia procedurii prin care guvernul României a ajuns să ofere 6 miliarde de euro companiei Rheinmetall arată că premierul Bolojan a bătut palma cu Armin Papperger, CEO gigantului german la data de 3 noiembrie.

POLITICĂ Trump anunță o discuție „foarte bună” cu noul premier britanic Andy Burnham. Ormuzul, apărarea și comerțul, pe agendă: „SUA vor fi alături de el”

08:10

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan îl apără pe George Simion de acuzația că AUR ar fi anti-european: „Este vicepreședintele Conservatorilor Europeni și Reformiști”

08:00

 Loading ...

Contractul presupune o colaborare dintre compania româneacă Pirochim Victoria și Rheinmetall. Contractul este legat public, încă de atunci, de resursele programului SAFE.

Împrumul de 16,68 de milioane de euro prin programul SAFE este aprobat de CSAT abia trei săptămâni mai târziu, pe 23 noiembrie, iar la 28 noiembrie, solicitarea pleacă la Bruxelles.

Amintim că anunțul oficial cu privire la „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall a fost făcut de Guvern la data de 12 noiembrie. CSAT a avizat proiectul ordonanței la 17 noiembrie și la 20 noiembrie, ordonanța a fost adoptata.

Cu toate acestea, la 12 noiembrie, o delegație Rheinmetall, în frunte cu CEO-ul Armin Papperger ajunge la Palatul Victoria pentru o nouă întrevedere. La final, Guvernul publică pe site un comunicat oficial, privind colaborarea cu Rheinmetall pe programul SAFE.

„Guvernul și Compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare, care răspunde unor nevoi imediate ale României. Acestea au în vedere dotarea Armatei cu echipamente de ultimă generație care vor fi finanțate din programul SAFE…”

Deci comunicatul Guvernului din 12 noiembrie 2025 anunță textual „o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare” cu Rheinmetall, „finanțate din programul SAFE” — cu opt zile înainte ca OUG 62/2025 să existe.

La 20 noiembrie, Guvernul o adoptă și o publică în aceeași zi — OUG nr. 62/2025, Monitorul Oficial nr. 1071.

Abia acum proiectul SAFE urmează procedura adecvată: solicitări de informații trimise operatorilor de pe o listă aprobată de șeful Cancelariei; evaluare pe două criterii, prețul (60%) și termenul de livrare (40%); clasament descrescător când mai mulți ofertanți îndeplinesc cerințele; documente de analiză avizate de prim-ministru; aprobare în CSAT, mai menționează Q Magazine.

CSAT aprobă Hotărârea nr.138 la 24 noiembrie 2025, ce include un plan de investiții de 16.680.055.394 de euro, cu următoarea mențiune:

„Cele mai consistente programe ale României au o condiție de producție în țară de minimum 50%, în unele cazuri acest procent urmând a fi de 100%.”

„Ipoteza prevăzută de dispozițiile legale anterior menționate nu este incidentă în cazul celor 15 proiecte ce au făcut obiectul documentului de analiză care cuprinde proiectele MApN”

Publicația Q Magazine a transmis, la data de 16 iunie 2026, 15 întrebări cancelariei primului-ministru ce vizau Legea 544/2001 — cu trei variante obligatorii de răspuns: comunicați documentul; declarați în scris că nu există; ori refuzați motivat, cu articolul exact din lege. Nu exista a patra variantă. Prima întrebare era: unde este clasamentul?

Răspunsul, sosit în iulie, nu alege niciuna dintre cele trei variante, la niciuna dintre cele cincisprezece întrebări.

„Ipoteza prevăzută de dispozițiile legale anterior menționate nu este incidentă în cazul celor 15 proiecte ce au făcut obiectul documentului de analiză care cuprinde proiectele MApN.” — Cancelaria Prim-Ministrului, răspuns la solicitarea nr. 257/DCRP/16.06.2026.

Cancelaria premierului declară că NU a existat un clasament al ofertelor

Cancelaria premierului declară că NU a existat un clasament al ofertelor. Nu este vorba de un singur proiect ci de toate cele 15 proiecte incluse în SAFE, mai subliniază sursa citată.

„Cele două criterii legale, prețul și termenul, invocate luni de zile drept dovadă a rigorii, nu au avut niciodată ce să evalueze.”, mai subliniază publicația.

Guvernul a refuzat să răspundă concret la întrebările referitoare la procedura prin care a avut loc selecția furnizorilor SAFE

Publicația Q Magazine a transmis Cancelariei primului-ministru alte trei întrebări valide cu privire la atribuirea contractelor de miliarde de euro prin programul SAFE:

• Câți operatori au fost invitați?
• Câți au răspuns?
• Câți au îndeplinit cerințele?

„Timp de două luni am scris că statul refuză să arate documentele competiției din programul SAFE. Ne-am înșelat. Statul ne-a comunicat, politicos, că nu a fost cazul ca acestea să existe.”, menționează Q Magazine.

„Nu există nici măcar două răspunsuri eligibile de comparat”

„Cum ajunge un stat în situația în care, pentru cincisprezece proiecte militare diferite, nu există nici măcar două răspunsuri eligibile de comparat?” este întrebarea adresată de Q Magazine cu privire la modul lipsit de transparență în care Guvernul agestionat contractele SAFE.

Publicația formulează patru ipoteze, în lipsa unui răspuns concret din partea Guvernului.

„Prima: a fost invitat un singur operator pentru fiecare proiect — competiția a fost exclusă prin construcție.

A doua: au fost invitați mai mulți, dar a răspuns unul singur — și atunci trebuie explicat de ce o piață întreagă a ignorat contracte de miliarde.

A treia: au răspuns mai mulți, dar toți, în afară de unul, au fost declarați neconformi — și atunci motivele eliminării trebuie făcute publice, pentru fiecare respins.

A patra: cerințele au fost construite atât de îngust încât un singur produs, cunoscut dinainte, putea trece filtrul — cea mai gravă, și exact cea pe care doar documentele o pot infirma.”

Există însă și o a cincea explicație — și nu am dedus-o noi. Ați citit-o deja mai sus: a publicat-o Guvernul însuși, pe propriul site, în noiembrie.

Puse una lângă alta — înțelegerea de furnizare anunțată înaintea legii și mărturisirea că ipoteza competiției nu s-a realizat la niciun proiect —, cele două documente ale statului conduc singure spre concluzia care riscă să rămână: procedura din primăvară nu a fost o selecție deschisă, ci formalizarea administrativă a unei opțiuni politice anunțate anterior.

Nu o afirmăm ca fapt împlinit. O formulăm ca pe concluzia pe care Guvernul o poate răsturna oricând — cu documente. Până astăzi, nu a publicat niciunul.

„Statul a plătit un avocat ca să-l apere de furnizor”

La CMS lucrează, pe zona de apărare, Cristian Băcanu — fost deputat PNL, membru PNL, consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu. Iar CMS, potrivit acuzației publice formulate de PSD, a avut calitatea de reprezentant legal al grupului Rheinmetall „în multe alte spețe juridice”.

Vicepremierul Tánczos Barna, membru al aceluiași guvern, a declarat public: „Sunt total nesănătoase aceste lucruri.” Prim-ministrul a declarat: „Nu văd nicio formă de conflict de interese.”

„Statul a plătit un avocat ca să-l apere de furnizor. Avocatul lucrează cu furnizorul. Prim-ministrul nu vede nicio problemă”, menționează sursa citată.

La 28 aprilie, ministrul Apărării spunea Parlamentului că cele patru nave — aproape un miliard de euro — intră în SAFE „cu condiția, menționată și aprobată astăzi în Parlamentul României”, ca ele să se facă la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, șantier care „să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall”, companie „asignată de CSAT și Parlamentul României să se ocupe de asta”. Pe 29 mai, contractele s-au semnat.

„Rămâne o singură întrebare”

Pe 29 iunie, la licitația pentru șantier, Rheinmetall nu s-a prezentat. Iar în iulie, statul care „asignase” salvatorul anunța că nu poate interveni juridic în procedura care decide soarta șantierului.

„Rămâne o singură întrebare: condiția pe care Parlamentul a aprobat-o există în contractul semnat — da sau nu? Dacă există, să fie arătată clauza, cu remediile ei cu tot. Dacă nu există, atunci Parlamentul a aprobat un miliard de euro pe o promisiune fără mecanism”, chestionează Q Magazine.

„Din probele publice nu rezultă, la acest moment, furtul a șapte miliarde de euro, mita sau un grup infracțional — și nu vom afirma ceea ce nu putem proba, pentru că exagerarea presei este cea mai ieftină apărare a celor vizați”, mai adaugă sursa citată.

„Rezultă tot ce îi trebuie unei anchete pentru a fi declanșată”

„Rezultă însă, documentat, tot ce îi trebuie unei anchete pentru a fi declanșată: o înțelegere de furnizare anunțată înaintea regulilor; niciun clasament între doi operatori eligibili, la niciun proiect — recunoscut în scris; refuzul unor cifre elementare; un aviz de opt miliarde fără act și fără număr comunicat; procese-verbale „atunci când a fost cazul”; prețuri și obligații industriale negociate după aprobarea operatorilor; un „coș” care a înlocuit evaluarea proiect cu proiect, așa cum o cerea chiar legea dată de ei; promisiuni de localizare topite de la 100% la „după caz”, mai scrie Q Magazine.

Curtea de Conturi poate audita, Consiliul Concurenței poate analiza, Parlamentul poate audia.

Parchetul General, DNA și Parchetul European pot ridica documentele înainte ca ele să se „rătăcească”. Fiecare dintre aceste instituții are competența legală să înceapă mâine dimineață.

Dacă totul este legal, verificarea va întări încrederea românilor în instituțiile statului. Dacă nu este, fiecare zi de tăcere mărește prejudiciul, mai menționează sursa citată