PSD ia în calcul „o redefinire ideologică” pentru viitorul ciclu electoral. Diferențele dintre etapa Iliescu și epoca post-Iliescu

PSD ia în calcul „o redefinire ideologică pentru viitorul ciclu electoral. Diferențele dintre etapa Iliescu și epoca post-Iliescu
Publicat: 20/03/2015, 12:22
Actualizat: 08/04/2019, 09:47

Documentul, intitulat „Raportul președintelui pentru 2010-2015” și care urmează să fie prezentat de liderul PSD, premierul Victor Ponta, la Consiliul Național al partidului, reunit vineri și sâmbătă, evidențiază ideea că poate fi utilă o „redefinire ideologică” entru viitorul ciclu electoral.

„Chiar dacă, de multe ori, PSD a fost acuzat ca își pierde esența ideologică din cauza guvernării și ca se concentrează, fie prea mult pe măsuri asistențiale, fie prea mult pe măsuri de stimulare a mediului de afaceri și a creșterii economice (cu abordări de dreapta), în realitate, în acești ani, PSD a reușit un echilibru bun între măsurile reparatorii (menite a corecta nedreptățile din guvernarile anterioare) și cele de stimulare a creșterii și a echității din societate. Poate fi utilă o redefinire ideologică, o clarificare a principiilor și obiectivelor noastre pentru societate, în vederea pregătirii cât mai bune a mesajului partidului pentru viitorul ciclu electoral”, se afirmă în raport.

Documentul prezintă și aspecte din istoria PSD, pe care o împarte în două etape, respectiv etapa Iliescu, cea în care partidul a câștigat de două ori Președinția și a mobilizat 6-7 milioane de votanți, și etapa post-Iliescu, în care partidul a fost de fiecare dată în finala alegerilor prezidențiale, dar nu a obținut mai mult de 5 milioane de voturi.

„La o analiză mai atentă a votului politic (primul tur al alegerilor), istoria PSD pleacă de la un vârf de 5,6 milioane, în 1992, coboară la pragul de 4 milioane în 1996 și rămâne la acest nivel până în 2009, atunci când cade și mai mult la 3 milioane. Trendul tinde să se schimbe odată cu anul 2014, atunci când bazinul electoral al PSD revine spre pragul 4 milioane”, se arată în raport.

Din anii ”90 și până în prezent, geografia electorală a partidului a rămas neschimbată, iar bazinul electoral al PSD a rămas, practic, mereu în „Vechiul Regat (Moldova, Muntenia, Oltenia, parțial Dobrogea)”, relevă sursa citată.

„S-a intensificat comunicarea online a liderilor PSD, dar și a simplilor membri de partid – deși mai avem multe de făcut la acest nivel, mesajul PSD se propagă tot mai bine în zone new media, comparativ cu ultimii ani”, se afirmă în raport.

În opinia conducerii PSD, menținerea partidului pe un trend ascendent impune adaptarea sa (structurală, valorică și comunicațională) la noile realități ale societății și menținerea unei legături permanente cu electoratul propriu.

Președintele PSD propune o serie de obiective pentru întărirea formațiunii, și anume relansarea activității Consiliului Național, asumarea de noi obiective strategice pentru români, modificarea Statutului PSD, pentru a introduce reguli de integritate și responsabilitate politică, propuse ca „model pentru restul partidelor”, pregătirea alegerilor și a candidaților pentru 2016, consolidarea mecanismelor de resurse umane, recunoașterea diversității ideologice în cadrul unei mișcări progresiste largi, susținerea clasei de mijloc prin reducerea de taxe (TVA, CAS), reducerea inegalităților, măsuri anti-sărăcie și recâștigarea temei libertății pentru zona de centru-stânga, precum și o strategie pentru afirmarea rolului stângii în Europa și în lume.

Sunt amintite și criteriile pe care conducerea PSD intenționează să le introducă în statut, legate de persoanele aflate în diferite faze penale pentru corupție.

„Membrii de partid care devin inculpați în dosare de corupție (la punerea în mișcare a actiunii penale) își pierd, după caz, funcțiile de membru al Guvernului sau din conducerea Parlamentului. Membrii de partid care devin arestați preventiv în cazuri de corupție își pierd, automat, funcția politică în care au fost aleși din cadrul PSD. Membrii de partid trimiși în judecată în cazuri de corupție își pierd funcția în care au fost numiți în cadrul PSD și sunt suspendați din funcția politică în care au fost aleși. Membrii de partid condamnați în prima instanță pentru fapte de corupție își pierd, automat, funcția din partid și sunt suspendați din calitatea de membru de partid. Membrii de partid condamnati definitiv pentru fapte de corupție își pierd definitiv calitatea de membru al Partidului Social Democrat”.

Descentralizarea puterii în partid ocupă un capitol distinct, în care se arată că puterea PSD este dată de organizațiile locale, care își prezintă punctul de vedere în cadrul forurilor statutare ale PSD, iar întărirea naturii politice a organizațiilor locale, prin despărțirea funcțiilor administrative de cele politice, va permite liderilor filialelor locale ale PSD să se implice și mai mult în activitatea de partid.

În document sunt prezentate și o serie de date privind evoluția economiei în ultimii ani, susținându-se, printre altele, că numărului de contributori salariați a fost egalizat cu cel de pensionari, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu „peste 3%”, că societățile de stat au ajuns la un profit brut de peste 3 miliarde lei, că au fost inaugurați 292 kilometri de autostradă în ultimii trei ani.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase