Remus Pricopie critică paradoxul Dominic FRITZ: „Decide în coaliția de guvernare, dar nu poate fi parlamentar sau ministru”

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a atras atenția asupra unei incoerențe constituționale, respectiv faptul că Dominic Fritz, liderul USR, fără cetățenie română, nu poate ocupa funcții publice naționale, însă participă la deciziile coaliției de guvernare.

Într-un editorial publicat de Revista Cultura, Remus Pricopie a descris situația liderului USR drept un „paradox politic” al democrației românești. Deși legisilația europeană îi permite unui cetățean al Uniunii Europene să fie ales primar în România, Constituția rezervă funcțiile naționale, inclusiv cele de parlamentar sau minsitru, exclusiv cetățenilor români.

„Într-o Românie care se pretinde a fi o democrație funcțională, există situații care par desprinse dintr-un manual al paradoxurilor politice. Una dintre aceste situații este „Cazul Dominic Fritz”, care pune la încercare coerența arhitecturii democratice românești. Nu poate fi ministru sau parlamentar – pentru că nu are cetățenia română –, dar poate sta la masa negocierilor coaliției de guvernare din postura de președinte al unui partid parlamentar. Situația sa este greu de considerat posibilă din perspectiva logicii constituționale românești (și europene), dar poate fi încadrată într-un oarecare perimetru juridic prin suprapunerea unor norme europene cu cele interne. Nu în ultimul rând, „Cazul Fritz” lasă loc unor interpretări și întrebări serioase nu numai despre legalitate, dar și în ceea ce privește dimensiunea legitimității.”

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

Accesul la informații clasificate

Pricopie a continuat analiza, menționând că, în calitate de președinte al unui partid parlamentar și participant la negocierile guvernamentale, Fritz exercită o influență politică centrală, deși nu poate ocupa legal funcții în administrația centrală. Rectorul a ridicat și problema accesului la informații clasificate și a validității semnăturii pe documente politice naționale.

„Evident, problema „semnăturii” este numai una dintr-o listă lungă de ambiguități juridice. Mai putem adăuga și problema „secretului de stat”. Deși din poziția de președinte de partid nu are acces direct și automat la informații clasificate – legislația românească (Legea nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002) rezervând acest acces doar persoanelor autorizate oficial –, în calitate de membru al coaliției de guvernare Dominic Fritz participă la discuții și la adoptarea unor decizii strategice, inclusiv pe subiecte care intră sub incidența legislației privind securitatea națională. Iar în condițiile în care două ministere esențiale (Externe și Apărare), care în mod tradițional lucrează cu „informații clasificate”, sunt conduse de miniștri proveniți din formațiunea politică pe care o reprezintă Dominic Fritz, situația devine și mai confuză juridic, dacă nu chiar dincolo de norma legală și constituțională. Prin urmare, orice întrebare pe marginea acestui subiect este în mod evident întemeiată și se poate transforma într-o „alertă de securitate”, nu în mod obligatoriu în raport cu persoana, ci strict în raport cu respectarea normelor și procedurilor legale. Iar legea se aplică tuturor, inclusiv celor aleși și aflați la putere.”

Alimentarea discursului suveranist

Rectorul a susținut că lipsa unor clarificări legale și constituționale alimentează discursul suveranist și subminează încrederea publică în instituțiile statului. Acesta a declarat în final că nu persoana lui Dominic Fritz este problema, ci incoerența cadrului normativ care permite astfel de situații.

„Astfel de neclarități juridico-constituționale alimentează, inevitabil, discursul suveranist și populist. Ele oferă pretextul perfect pentru cei care vor să acrediteze ideea că România nu își mai aparține, că deciziile politice sunt influențate din exterior și că integrarea europeană ar fi o amenințare la adresa suveranității naționale. Prelungirea situației analizate în acest articol ar putea chiar agrava tabloul politic, deja inflamat pe un fundal intern complex, cu puternice accente conspiraționiste, peste care se suprapun conflictele geopolitice deja cunoscute. În loc să întărească încrederea în arhitectura democratică, aceste „excepții” neclarificate din perspectiva legalității / constituționalității pot submina legitimitatea și credibilitatea întregului sistem. Este în interesul României să se întâmple acest lucru?”

Sursa foto: Profimedia

CITEȘTE ȘI:

Declarație uluitoare! Mungiu Pippidi susține că lupta anticorupție a fost dirijată de Bruxelles: „SRI i-a ascultat pe TOȚI!”

Medicii din ambulatoriu, apel către Guvern: „Avem nevoie de finanțare pentru a SUPRAVIEȚUI”