S.O.S. salvați partidul SOS. Diana Șoșoacă e la un pas să-și piardă grupul parlamentar, după ce a fost părăsită de peste 50% dintre senatori și deputați. Cum au devenit foștii „suveraniști” pro-europeni peste noapte

SOS România intră într-o fază de dezintegrare parlamentară, după ce a pierdut peste 50% din numărul de senatori și deputați, la mai puțin de doi ani după alegerile din 2024. La finalul lunii iunie, Grupul SOS de la Senat a fost desființat în urma excluderii a trei senatori, decizie care a dus la reducerea numărului de membri la mai puțin de șapte – minimum necesar prevăzut de regulamentul parlamentar.

SOS România este la un pas de a rămâne și fără Grupul din Camera Deputaților, care a mai numără, la începutul lunii iule, doar 13 deputați după demisia Andreeei Petronela Cîmpianu, al doilea „exit” voluntar din ultimele zile. Tot la finalul lunii iunie, Comitetul Naţional al SOS România le-a retras sprijinul politic şi i-a exclus din partid şi din grupul parlamentar pe senatorii Nadia Cosmina Cerva, Petrea Dorin Silviu şi Clement Sava. Acestora le-a fost interzis să mai folosească numele partidului și să mai dețină funcţii negociate de şi în numele formațiunii.

NEWS ALERT VIDEO Alți patru protestatari violenți trimiși la „ferma cu grilaj” și unul in arest la domiciliu după scandalul public făcut în Piața Victoriei la protestul fermierilor

00:37

REACȚIE Cristian Tudor Popescu comentează că Nicușor Dan „era dezamăgit și scârbit” la momentul desemnării lui Siegfried Mureșan

23:15

Dacă ritmul demisiilor și excluderilor continuă, partidul Dianei Șoșoacă ar putea rămâne fără grupuri parlamentare proprii, ceea ce i-ar diminua semnificativ influența în activitatea Legislativului. SOS devine rapid, de la una dintre surprizele alegerilor parlamentare, o formațiune care își pierde reprezentarea instituțională.

Diana Șoșoacă – Foto: MEDIAFAX FOTO

„Suveraniștii” deveniți proeuropeni, colac de salvare pentru parlamentarii SOS România

În urma alegerilor parlamentare, SOS România  a obținut peste 700.000 de voturi și a intrat în Legislativ cu 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor), devenind unul dintre partidele-surpriză ale scrutinului. La acel moment, tabăra suveraniștilor – formată din AUR, SOS și POT însuma peste 30% din voturile exprimate.

Însă, la doar câteva luni după instalarea noului Parlament au apărut primele primele tensiuni interne. Și a început să se contureze o hartă a migrației parlamentarilor intrați pe listele partidelor suveraniste. Patru deputați și doi senatori ai SOS România și-au anunțat demisiile în plen în în februarie 2025, prima sesiune ordinară a anului trecut.

Demisionarii au anunțat la acel moment că vor activa ca parlamentari neafiliați. Un al doilea val de plecări a avut loc în a doua jumătate a lui 2025, când mai mulți deputați și senatori aleși pe listele SOS România au ales să activeze în grupurile PSD.

Cum și-au descoperit suveraniștii ADN liberal și social democrat

În decembrie 2025 era deja conturat un trend de migrare „suveraniștilor” de la SOS România și POT către partidele „pro-occidentale” PSD și PNL. PSD a atras cea mai mare parte dintre ei, în timp ce PNL a „importat” doi deputați veniți din AUR și POT. Alți parlamentari din tabăra suveranistă au migrat către  grupul – PACE, Întâi România (care, în prezent are 11 membri) și și-au autodeclarat orientarea pro-europeană.

Senatorul Dorin Silviu Petrea, ales pe listele SOS România în 2024 și proaspăt intrat în PNL, a fost numit miercuri, 1 iulie, președintele interimar al Organizației Municipale PNL Brăila. Acesta al patrulea parlamentar SOS, care migrează spre Partidul Național Liberal. Petrea fusese ales senator de Brăila pe listele SOS România dar a fost exclus din formațiune în iunie 2025. Recent, Adrian Peiu, un alt fost membru SOS, a fost numit de Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar al organizației PNL Ialomița. În 2024, Iosif Jianu a intrat în Parlament pe listele SOS, ca apoi să se alăture grupului parlamentar PSD, ca afiliat. În mai 2026, Jianu a intrat în tabăra PNL.

În paralel, mai mulți parlamentari aleși pe listele POT au ieșit din partid și au migrat către grupul parlamentar „Uniți pentru România”  format în mai 2026 în jurul deputatului Răzvan Mirel Chiriță.

În iunie 2026 are loc un nou val de „execuții” în partidul lui Șoșoacă

Pe 21 iunie 2026 are loc un nou val de „execuții” în partidul Dianei Șoșoacă. Conducerea SOS România i-a exclus din partid pe senatorii Rodica Cușnir și Adrian Peiu, acuzați că au participat la constituirea polului suveranist cu viziuni europene în Parlament – „Întâi România”.

„Având în vedere acţiunile unor parlamentari din grupul parlamentar SOS România de la Senat, cu privire la constituirea unui aşa-zis grup struţo-cămilă, alianţă-grup, pol suveranist pro UE – «Întâi România» la data de 18.06.2025, un antagonism şi nonsens (…)

s-a hotărât:

• retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid a senatorilor Rodica Cuşnir şi Adrian Peiu
  excluderea din Biroul Executiv Central a senatorului Clement Sava şi vot de blam cu avertisment de excludere din partid la următoarea abatere disciplinară
• vot de blam cu avertisment de excludere din partid la următoarea abatere disciplinară pentru senatorii Cosmina Cerva şi Dorin Silviu Petrea”, a transmis la acel moment conducerea SOS.

Grupul SOS de la Senat, desființat după noua rundă de excluderi

Pe 30 iunie 2026, Comitetul Național al SOS România decide retragerea sprijinului politic și excluderea senatorilor Nadia Cosmina Cerva, Petrea Dorin Silviu și Clement Sava. În urma acestor excluderi, grupul parlamentar SOS de la Senat rămâne cu mai puțin de șapte membri, pragul minim prevăzut de Regulamentul Senatului, și este desființat.

În aceleași zile se anunță noi demisii în Camera Deputaților.  Deputatul de Arad Nagy Vasile își anunță demisia din SOS România și trece în rândul deputaților neafiliați. O zi mai târziu, deputata de diaspora Andreea Petronela Cîmpianu părăsește și ea partidul, acuzând conducerea că a transformat formațiunea într-un partid condus prin „frică, jigniri, acuzații, suspendări și decizii arbitrare”.

„Un partid politic nu poate să depindă exclusiv de voința unui singur om. Un grup parlamentar nu poate funcționa doar prin frică și umilință. Diaspora are un mesaj important – Stop joc”, a spus deputata în plen.

La începutul lui iulie 2026, Grupul SOS din Camera Deputaților rămâne cu doar 13 parlamentari, la 3 deputați distanță de riscul de desființare. Conform Regulamentului Camerei, un grup parlamentar se poate constitui cu minimum 10 deputați aparținând aceluiași partid sau formațiuni politice. Dacă, în urma demisiilor sau excluderilor, numărul membrilor scade sub acest prag, grupul poate fi desființat.

Ce pierde un partid dacă nu mai are grupuri parlamentare

Partidul Dianei Șoșoacă este la un pas de a pierde locurile garantate în Birourile Permanente. În scenariul în care se ajunge la dizolvarea grupului din Camera Deputaților SOS va  primi mai puțin timp de vorbire în plen, pierde reprezentarea proporțională în comisii și o parte din resursele administrative (consilieri, logistică, spații). De asemenea, îi scade capacitatea de a negocia agenda parlamentară.