Sesizarea lui Iordache la CCR pe completurile specializate: ÎCCJ A ÎNCĂLCAT competența Parlamentului

Termenul pentru transmiterea punctele de vedere ale părților implicate în conflict este 2 aprilie.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a săvârșit și săvârșește acte și acțiuni concrete, prin care își arogă competențe ce nu îi aparțin, încălcând competența constituțională a altei autorități, și anume a Parlamentului generând un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul, a cărui gravitate se răsfrânge în mod direct în garantarea accesului liber la justiție, în sensul afectării acestuia pe componenta asigurării imparțialității instanțelor de judecată (în sens obiectiv)”, se arată în textul sesizării depuse de Florin Iordache, document intrat în posesia Mediafax.

Sesizarea lui Iordache pe completurile specializate by Gandul.info on Scribd

Sesizarea semnată de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, conține și solicitarea ca, odată cu pronunțarea asupra conflictului juridic, judecătorii Curții să indice și calea de urmat.

SCANDALOSPărinții și elevii unui liceu de prestigiu, disperați din cauza unuia dintre școlari care a venit cu un cuțit în sala de clasă

11:11

FLASH NEWSNicușor Dan, la Summitul de la Dublin: „România susține în continuare Ucraina și integrarea europeană a Republicii Moldova”

11:06

„Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, este necesară indicarea conduitei în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze, respectiv exercitarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale, prin aplicarea de îndată și întocmai a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, dar și corectarea efectelor generate de această conduită, de la intrarea în vigoare a Legii nr.161/2003 și până în prezent, ținând seama de riscul condamnării României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale în cauzele soluționate cu încălcarea jurisprudenței constante a acestei Curți”, arată sursa citată.

Conducerea Camerei Deputaților notează că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu a respectat modificările legislative aduse de Parlament la legea pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

„De la intrarea în vigoare a modificării art.29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, făcută prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, compunerea completurilor pentru soluționarea cauzelor de corupție în primă instanță în cadrul Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a făcut prin ignorarea legii, înfrângându-se astfel voința Parlamentului, ca autoritate legiuitoare și cu nesocotirea jurisprudenței instanței constituționale și a celei europene, așadar implicit a art. 1 din Constituție, care consacră valorile fundamentale ale statului român – stat de drept, bazat pe principiul separației și echilibrului puterilor în stat, în care este obligatorie respectarea legii și a supremației Constituției”, potrivit sursei citate.

În document mai este invocată decizia Curții Constituționale referitoare la completurile de 5 judecători de la instanța supremă, precizându-se că a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin desemnarea a doar patru din cei cinci membri ai acestora, așa cum prevede legea.

„În ceea ce privește al doilea aspect, care vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că nu este asigurată imparțialitatea obiectivă a instanței judecătorești, datorită modului de constituire a completurilor pentru judecarea în primă instanță a cauzelor de corupție, considerăm relevante considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 255/2013″, mai susține conducerea Camerei Deputaților.

Președintele Înaltei Curți, Cristina Tarcea, a catalogat sesizarea la CCR pe completurile specializate ca fiind un abuz și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție, pentru că pe rolul ÎCCJ au fost invocate excepții bazate pe exact aceleași argumente precum cele din sesizare. Aceasta a adăugat că, potrivit legii, cel chemat să interpreteze și să aplice legea este judecătorul obișnuit.

Procurorii Secției Speciale au transmis conducerii instanței supreme o adresă prin care solicită detaii cu privire la constituirea completelor specializate din ÎCCJ, potrivit unor surse judiciare. Răspunsul transmis arată că toți magistrații de la ÎCCJ sunt specializați pe fapte de corupție.