Ștefan Popescu descifrează gestul Rusiei de închidere a consulatului României de la Sankt Petersburg

Rusia închide consulatul României la Sankt-Petersburg și îl expulzează pe șeful interimar al consulatului, Cristian Istrate. Decizia a fost confirmată joi de Ministerul Român de Externe și vine după ce luna trecută, România l-a expulzat pe consulul rus la Constanța și a dispus închiderea acestui consulat, ca urmare a prăbușirii dronei rusești la Galați. Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane și analist de politică externă, a declarat, pentru GÂNDUL, că decizia Federației Ruse nu este echivalentă, din punct de vedere strategic, cu cea luată anterior de România.

Ștefan Popescu susține că închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța reprezintă o pierdere limitată pentru Moscova, întrucât Federația Rusă dispune de mijloace mult mai ample de a culege informații față de România. Pe de altă parte, România este mult mai dependentă de prezența personalului diplomatic pentru a înțelege evoluțiile din Rusia.

CONTROVERSĂ The New York Times: Rusia vrea destabilizarea Republicii Moldova ca parte a subminării UE și NATO

23:07

REACȚIE Diana Buzoianu răspunde la acuzațiile lui Grindeanu și sfidează datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora economia României a scăzut

22:42

Foto: sanktpetersburg.mae.ro

„Cele două decizii, cea a autorităților române de închidere a Consulatului General al Federației Ruse la Constanța și cea urmată de decizia Federației Ruse, în oglindă, de închidere a Consulatului General al României la Sankt Petersburg, sunt echivalente numai din punct de vedere juridic. Simetria juridică în relațiile internaționale, în relațiile diplomatice, nu echivalează cu simetrie strategică. Cu alte cuvinte, închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța reprezintă o pierdere marginală pentru Federația Rusă, deoarece capacitatea acestei țări de înțelegere a spațiului românesc nu depinde de o misiune diplomatică. România, în schimb, este mult mai dependentă pentru înțelegerea spațiului Federației Ruse, de misiunile sale diplomatice, de personalul diplomatic și consular la fața locului.

Nu pot să am decât o deplină solidaritate cu ambasadorul României, Cristian Istrate, unul dintre marii profesioniști ai Ministerului de Externe al României. Acesta a fost sentimentul care m-a încercat în momentul în care am văzut imaginile proiectate, transmise în direct din fața MID-ului (n.red. Ministerul rus de Externe)”, a declarat Ștefan Popescu pentru Gândul.

Foto: mae.ro

Ștefan Popescu: „Decizia Rusiei de a închide consulatul României era previzibilă”

Potrivit analistului de politică externă, reacția Rusiei era previzibilă, deoarece diplomația rusă, reacționează, de regulă, în oglindă în astfel de situații.

„În momentul în care declari persona non grata șeful unei misiuni consulare, urmată de decizia de a închide acea misiune, era de așteptat că se va produce exact aceeași decizie. Era o chestiune de timp pentru a vedea acest lucru. Restrângerea rețelei consulare, atât pe teritoriul României, cât și, viceversa, a României pe teritoriul Federației Ruse, arată clar nivelul relației bilaterale, care este la un nivel foarte scăzut”, a detaliat analistul de politică externă.

Foto: mid.ru

Cazul Poloniei

Ștefan Popescu spune că România nu este singurul stat care s-a confruntat cu măsuri de reprocitate din partea Federației Ruse. În acest context, el a amintit despre situația din Polonia.

„Nu suntem primii care procedează în același fel și nici singurii care suportă consecințe în oglindă. În ultimii ani, Polonia, pe teritoriul căreia se afla o rețea consulară rusă mult mai amplă decât pe teritoriul României, au fost închise Consulate Generale ale Federației Ruse de la Gdańsk, Poznań, Cracovia. În oglindă, Federația Rusă a închis trei misiuni consulare poloneze pe teritoriul Federației Ruse, la Sankt Petersburg, la Irkuțk. Diferența fiind că Polonia are totuși, prin alonja sa diplomatică, are capacitatea de a fi cuprinsă în orice proces diplomatic care va viza relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. Nu același lucru se poate spune despre România. Cu alte cuvinte, Polonia își permite costuri diplomatice ceva mai mari decât România, având în vedere și diferența dintre cele două state”, a conchis Ștefan Popescu.