SURPRIZA din primul sondaj după instalarea lui Cioloș la Guvern. Pe cine ar vrea votanții liberalilor șef la PNL

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, prezența la vot ar fi de 41%, un procent aproape egal cu cel înregistrat la alegerile parlamentare din 2012. Spectrul politic se diversifică din nou, după o perioadă de polarizare care a fost specifică alegerilor prezidențiale. Astfel, se prefigurează o structură parlamentară cu cinci partide care ating sau depășesc pragul electoral de 5%, cel mai mare procent fiind obținut de PNL – 35%, urmat, la mică distanță de PSD, cu 34%. În primele trei partide pe care românii le preferă și-a făcut loc și Mișcarea Populară, o formațiune care, în ultima perioadă, a fost mult mai activă în spațiul public, datorită discursului promovat de liderul său, fostul președinte al României, Traian Băsescu.

35% dintre români ar vota un partid susținut de Klaus Iohannis și Dacian Cioloș

Un partid nou, susținut de Klaus Iohannis și Dacian Cioloș, ar fi receptat pozitiv în orizontul alegătorilor români, 35% dintre ei declarând că ar fi dispuși să îi acorde un vot de încredere. Rezultatele sondajului au demonstrat că, în urma evenimentelor din ultimele luni, cetățenii așteaptă într-o măsură mult mai mare decât în primăvară apariția de noi proiecte politice. 51% dintre respondenți au fost de părere că, într-adevăr, în România este nevoie de noi formațiuni care să aibă curajul să se lupte de la egal la egal cu partidele „de tradiție”.

ULTIMA ORĂ Panică pe aeroportul Heathrow. Poliția britanică a arestat un bărbat care ataca oamenii cu spray lacrimogen

12:50

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

Majoritatea s-a inversat, astfel, față de sondajul realizat în aprilie, prin care s-a stabilit că 59% dintre români consideră că nu este necesară înființarea de partide noi. Contrar dorinței predominante de a vedea pe scena politică alte embleme și figuri, cetățenii consideră că partidele consacrate mai au o șansă și că pot fi reformate, 60,5% dintre ei fiind de acord cu această opțiune.

Cu toate acestea, la întrebarea legată de interesele pe care le reprezintă partidele politice, un procent mult mai important dintre cei chestionați – de 70%, a fost de acord că actualele formațiuni se ghidează după interesele liderilor care le conduc, următorul răspuns reprezentat fiind acela de echilibru între interesele alegătorilor și cele ale politicienilor, 19% dintre opinii. Așadar, imaginea de ansamblu a partidelor este una proastă, fiind percepute ca acționând mai ales pentru interesele proprii și mult mai puțin conform rolului pe care ar trebui să îl aibă ele într-o societate democratică, și anume reprezentarea nevoilor și dorințelor alegătorilor.

Principala problemă de credibilitate a candidaților în alegeri este, potrivit rezultatelor, corupția, 48,5% dintre respondenți listând această variantă pe locul întâi. Ea este urmată de lipsa de competență  (21%), un cazier pătat (9%) și o declarație de avere incorectă (8%).

Votanții liberalilor l-ar vrea șef la PNL pe Cioloș

Referitor la eventualitatea în care liderii actualului guvern ar putea deveni conducători de partide politice, susținerea unor astfel de scenarii este parțială. Situația în care Dacian Cioloș ar fi președintele PNL, provoacă poziționarea respondenților la două extreme, aceștia răspunzând în proporții egale de 41% că ar fi o soluție bună sau, dimpotrivă, una nepotrivită. Votanții PNL sunt cei care s-au declarat mai încântați de această propunere, astfel că 55% dintre ei consideră că această soluție ar fi una potrivită.

În cazul PSD, eventuala venire a lui Vasile Dâncu la conducere nu are o susținere solidă în acest moment, întrucât, chiar și în cazul votanților partidului, procentele pro și contra acestei decizii sunt egale – 33%. Mai mulți cu un procent sunt cei care au ales să nu se pronunțe, și anume 34%.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic, în perioada 2 – 6 decembrie. La întrebări au răspuns 950 de persoane cu drept de vot din România, din categoria populației adulte.