Toader, despre modificarea Codurilor penale. Dacă legea nu va fi adoptată de Parlament, Guvernul e îndreptățit să emită o OUG. UPDATE

Redactor:
Liviu Dadacus
Toader, despre modificarea Codurilor penale. Dacă legea nu va fi adoptată de Parlament, Guvernul e îndreptățit să emită o OUG. UPDATE
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut, în cadrul dezbaterilor din comisia Iordache, că România trebuie să transpună în legislație Directiva privind prezumtia de nevinovăție, iar dacă parlamentul nu o va face, Guvernul va fi „îndreptățit" să emită o ordonanță de urgență în acest sens. Comisia pentru legile Justiției a început, marți, dezbaterile privind propunerile de modificare a Codurilor penale. Surse guvernamentale au precizat, însă, pentru Mediafax, că Executivul nu va adopta o OUG în acest sens.

UPDATE 12:35: Guvernul nu va aproba o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului de procedură penală, surse guvernamentale precizând pentru MEDIAFAX că există o cutumă în acest sens că, dacă un proiect de lege se află în dezbaterea parlamentară, Executivul nu intervine prin OUG.

„Cât timp este un proiect de dezbatere pe aceeași tema în Parlament, există o cutumă – Guvernul nu dă OUG pe aceeași temă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Ministrul Justiției,Tudorel Toader, a propus, marți, Comisie speciale,să înlocuiască, în Codul de pocedură penală,sintagmele dubiu rezonabil/suspiciune rezonabilă cu „probe temeinicie dincolo de orice dubiu”,afirmând că Guvernul va emite OUG pentru transpunerea Directivei, dacă Parlamentul nu o face.

„Indiscutabil ea (Directiva-n.r.) trebuie transpusă. Avem termen aprile 2018, eu sunt convins că Parlamentul o va transpune, dacă nu, dumneavoastră cunoașteți foarte bine faptul că se justifică urgența adoptării unei OUG pentru transpunerea unei Directive (…). Dacă legea, dintr-un motiv sau altul nu va fi adoptată de Parlament și promulgată încât să producă efecte juridice, Guvernul este îndreptățit să emită o OUG pentru transpunerea directivei. Avem o bogată jurdisprudență a CCR care spune: ‘Da, se justifică urgența'”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader, în cadrul Comisiei speciale privind domeniul justiției.

Tudorel Toader a afirmat că pentru transpunerea directivei, ca o garanție a prezumției de nevinovăție trebuie să se renunțe la „component subiectivă a actului de justiție”.

„Nu folosesc tehnica tragerii de timp, dar dacă dumneavoastră veți aprecia că pentru transpunerea Directivei dincolo de termenul acela de 30 de zile este necesar, drept garanție a prezumției de nevinovăție, venită prin Constituție și Directivă, să facem unele modificări și la procedura penală, în sensul înlocuirii dubiului rezonabil, suspiciunii rezonabile cu (…) probe temeinicie dincolo de orice dubiu. (…) Ministerul Justiției va veni cu propuneri”, a spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a afirmat că dacă în procedura penală nu vor fi făcute modificările propuse, aleșii riscă să răstoarne sensul prezumpției de nevinovăție.  

„Directivele trebuie transpuse la termen și corect. Din păcate, uneori, nu se realizează acest proces. Dacă nu transpunem la termen, intrăm în procedură de infrigement. Cu privire la această directivă, există riscul pentru că termenul este aprilie 2018″, a declarat, marți, Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a precizat că au fost cazuri în care Executivul a adoptat ordonanțe de urgență pentru a transpune o directivă europeană la termen și a evita infrigementul. Ulterior, procedura adoptării unei ordonanțe de urgență a fost criticată la Curtea Constituțională, magistrații CCR luând hotărârea, potrivit lui Toader, că se justifică urgența adoptării unei ordonanțe de urgență pentru a transpune directiva respectivă la termen.

Tudorel Toader a mai spus că el speră, totuși, ca Parlamentul să dea drumul proiectului de lege, acesta să fie ulterior promulgat, astfel încât să fie evitată procedura de infrigement.

Șeful DIICOT: Mare parte dintre textele care reprezintă amendamente sunt de natură să amputeze părți importante din urmărirea penală

Procurorul șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, a precizat, marți, în fața Comisiei speciale pentru legile justiției, că amendamentele depuse la proiectul de modificare a Codurilor penale „amputează” părți importante din urmărirea penală.

„Mare parte dintre textele care reprezintă amendamente sunt de natură să amputeze părți importante din urmărirea penală, din pacate. Noi trebuie sa fim conștienți că infracționalitatea a evoluat, că suntem astăzi supuși unor pericole din perspectiva infracționalității transfrontaliere. O mare parte dintre amendamente ar îngreuna urmărirea penală”, a spus Horodniceanu.

Potrivit Directivei, statele membre se asigură că persoanele suspectate și acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției conform legii.

Directiva se aplică persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni sau a unei presupuse infracțiuni până când hotărârea prin care se stabilește că persoana respectivă a comis infracțiunea în cauză rămâne definitivă.

Referitor la transpunerea acestei Directive, au fost depuse mai multe amendamente controversate.

Astfel, PSD și ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligații” fiind considerată infracțiune.

Textul amendamentului propus de PSD și ALDE la Codul de procedură Penală are următorul conținut: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei iÌ‚n procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorită̆ți publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”.

Alt articol propus de PSD și ALDE prevede că „în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.

Tot PSD și ALDE propun ca audierea unei persoane să nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Pe de altă parte, UDMR propune un articol care prevede că „înainte de pronunțarea unei hotăraÌ‚ri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”.

Un alt amendament depus de PSD și ALDE prevede că inculpatul are „dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni”.

Potrivit unui alt amendament depus de PSD și ALDE, „înregistrările efectuate de părți constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”.

„Datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte”, se arată într-un alt amendament propus de PSD și ALDE. 


UPDATE 11:29 Marton Arpad(UDMR): Am constat că există informații în spațiul public care au tangență cu adevărul. Știu că există o formațiune politică în a distorsiona adevărul, ca atare mă voi referi la citirea unor texte. Dl. președite al țării are niște sfetnici care îi furnizează niste idei care nu sunt în legătură cu realitatea. El spune că nu trebuie să ne grăbim. Art 14 din directivă: statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege până la 1 aprilie 2018. Noi ne aflăm în decembrie 2017. 

UPDATE 11:26 Tudorel Toader îi răspunde lui Ion Stelian: Ministerul Justiției nu adresează solicitări parlamentului. Comisia transmite la MJ propunerile. Când vorbim de prezumtia de nevinovăție nu vorbim de Codul Penal. Imaginati-vă dacă cer președintelui Comisiei rapoartele am răsturnat raportul dintre legislativ si executiv. Eu înțeleg că s-a schimbat centrul de dialog. 

UPDATE 11:11 Ion Stelian (USR): E greu să justifici propunerile altcuiva, dar poți să oferi un punct de vedere. În privința Directivei, am identificat acel proiect de lege la care s-a referit dl ministru, acest proiect vizează o singură componentă a judecării și condamnării în lipsă. De aici până la a ajunge la o modificare masivă a Codului de procedură penală și a Codului penal, este o cale lungă. Probabil nu ați apucat să citiți aceste amendamente. Dacă nu s-au citit, vă solicităm să le citiți și să exprimați un punct de vedere pentru că sunt extrem de periculoase. În condițiile în care întreaga societate este extrem de atentă la ce se întâmplă, CSM a dat avize negative, GRECO a luat o anumită atitudine în procedură de urgență, mii de magistrați au avut luări de poziție foarte fermă, Ministerul Justiției nu poate să se închidă în turnul de fildeș și sa-și exprime punctul de vedere. Viteza cu care se dau rapoarte pe aceste legi ar fi trebuit să dea de gândit MJ. Vă solicit public să fiți prezent la aceste discuții. 

Indiscutabil ea (Directiva-n.r.) trebuie transpusă. Avem termen aprile 2018, eu sunt convins că Parlamentul o va transpune, dacă nu, dumneavoastră cunoașteți foarte bine faptul că se justifică urgența adoptării unei OUG pentru transpunerea unei Directive (…). Dacă legea, dintr-un motiv sau altul nu va fi adoptată de Parlament și promulgată încât să producă efecte juridice, Guvernul este îndreptățit să emită o OUG pentru transpunerea directivei. Avem o bogată jurdisprudență a CCR care spune: >

UPDATE 11:10 Ministrul Justiției răspunde întrebărilor parlamentarilor.

– Ministerul Justiției nu s-a derobat de inițiativa legislativă componentă pe care o are în cadrul politicilor publice. Vă reamintesc că aveam proiectul de lege, că aveam cele trei legi în format tabelar, că aveam expunerea de motive și draftul de solicitare la Comisia de la Veneția. Vă reamintesc că această comisie funcționează legal și constituțional. Atunci s-a sollicitat ca proiectul să fie preluat ca inițiativă legislativă, fapt ce s-a și propus. Nu cred că avem temeiuri să spunem că MJ se derobează de inițiativa legislativă. 

– Astăzi, particip la o dezbatere de principiu. Oricum ar fi, dvs. puteți solicita orice, dar ministrul Justiției nu trebuie să justifice măsurile pe care ministerul nu le-a propus. 

Potrivit Directivei, statele membre se asigură că persoanele suspectate și acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției conform legii.

Directiva se aplică persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni sau a unei presupuse infracțiuni până când hotărârea prin care se stabilește că persoana respectivă a comis infracțiunea în cauză rămâne definitivă.

Referitor la transpunerea acestei Directive, au fost depuse mai multe amendamente controversate.

Astfel, PSD și ALDE au propus introducerea unui articol care interzice efectiv orice „comunicare publică” referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară, încălcarea acestei „obligații” fiind considerată infracțiune.

Textul amendamentului propus de PSD și ALDE la Codul de procedură Penală are următorul conținut: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei iÌ‚n procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorită̆ți publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”.

Alt articol propus de PSD și ALDE prevede că „în cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.

Tot PSD și ALDE propun ca audierea unei persoane să nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Pe de altă parte, UDMR propune un articol care prevede că „înainte de pronunțarea unei hotăraÌ‚ri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”.

Un alt amendament depus de PSD și ALDE prevede că inculpatul are „dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri, memorii și obiecțiuni”.

Potrivit unui alt amendament depus de PSD și ALDE, „înregistrările efectuate de părți constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”.

„Datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte”, se arată într-un alt amendament propus de PSD și ALDE.

 

Inchide