Sorina Ionașc
23.12.2013
Politică

Trei premieri de la București, în fața campaniei anti-români de la Londra. Ce soluții au Tăriceanu, Ungureanu și Ponta

Trei premieri de la București, în fața campaniei anti-români de la Londra. Ce soluții au Tăriceanu, Ungureanu și Ponta
În Marea Britanie politicienii vorbesc de invazia celor 29 de milioane de români și bulgari. Laburistul Keith Vaz anunță chiar că va controla personal frontiera britanică la 1 ianuarie 2014 "doar pentru a fi sigur", Cu mai puțin de două săptămâni până la ridicarea restricțiilor de muncă pentru români în Regatul Unit, campania anti-imigranți se întețește la Londra.

În Marea Britanie politicienii vorbesc de invazia celor 29 de milioane de români și bulgari și chiar de „zone de protecție”. Cu mai puțin de două săptămâni până la ridicarea restricțiilor de muncă pentru români în Regatul Unit, campania anti-imigranți se întețește la Londra. De la București, contraofensiva este încă în stand-by. Doi foști prim-miniști, Călin Popescu Tăriceanu și Mihai Răzvan Ungureanu, îl sfătuiesc pe actualul șef al Guvernului să fie mai vizibil și chiar să meargă la Londra pentru a spăla fața României. 

„Guvernul trebuie să pună la bătaie toate mijloacele de diplomație clasică și publică pe care le are la dispoziție pentru a îndrepta situația regretabilă în care am ajuns, acest climat care în Anglia domnește, de neîncredere față de UE. Acum a căpătat o dimensiune cu totul paroxistică”, a spune Tăriceanu.

„Este normal să monteze el (Victor Ponta-n.r.) o ofensivă politico-diplomatică de amploare care să îi facă pe britanici să înțeleagă că o asemenea politică este împotriva UE”, spune MRU.

Victor Ponta, în schimb, vede lucrurile altfel. „Acest război intern afectează cel mai rău, dacă ne vorbim urât. Începutul ar fi să ne vorbim noi bine despre noi”, este el de părere.

Ideea lui MRU: Ponta să facă lobby la Londra

Toate soluțiile merg pe aceeași idee: o întărire a relațiilor bilaterale dintre România și Marea Britanie, a relațiilor dintre demnitarii celor două țări. Din partea opoziției, președintele Forța Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, merge mai departe: un lobby mai puternic pe care Victor Ponta ar trebui să-l facă direct la fața locului. „Să stea la Londra o săptămână și să discute cu toți factorii responsabili din executivul Marii Britanii și din Parlament. Este normal să monteze el o ofensivă politico-diplomatică de amploare care să îi facă pe britanici să înțeleagă că o asemenea politică este împotriva UE. Guvernul nu s-a mișcat, a fost imobil, complet insensibil la o chestiune de importanță națională”, a declarat MRU pentru gândul.

Este totuși o problemă gravă că s-a ajuns la discursuri politice xenofobe atât de puternice, mai spune el. Asta pentru că până și liderii puterii din Marea Britanie ajung să preia aceste politici anti-migraționiste.

„Preluarea discursului de către Partidul Conservator dă un semnal foarte prost, dezastruos la nivelul UE. Arată că una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE poate fi contrazisă pe seama polticiilor interne supuse emoției electorale și că un asemenea exemplu creează precedente. Nu cred că democrația câștigă în momentul în care un partid vechi, cu un pedigree democratic autentic, ca Partidul Conservator, preia liniile de discurs politic ale unui partid extremist”, explică MRU, adăugând că Uniunea Europeană nu a găsit încă antidotul împotriva acestor manifestări extremiste.

„Este o discriminare de proporții și poate atrage consecințe. Este cazul ca Parlamentul European și Comisia Europeană să ridice vocea”, avertizează MRU, așteptând o poziție fermă și din partea liderilor UE. Până atunci, fostul premier anunță că va discuta cu membrii comisiei de politică externă și cu cei din grupul de prietenie cu Marea Britanie ca să redacteze scrisori oficiale către parlamentarii britanici pentru a opri „valul de xenofobie care se naște împotriva cetățenilor europeni”.

Ponta acuză războiul intern

De cealaltă parte, premierul Victor Ponta nu se consideră vinovat. Mai mult, în viziunea lui, războiul politic intern, injuriile reciproce dintre liderii de la București sunt de fapt sursa răului.

„Ar trebui să vorbim frumos noi despre noi, să nu ne mai înjurăm între noi. Acest război intern afectează cel mai rău, dacă ne vorbim urât. Începutul ar fi să ne vorbim noi bine despre noi”, a precizat Ponta, pentru gândul.

Ideea lui Tăriceanu: O campanie diplomatică a Guvernului

Fost premier la rândul lui, liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care s-a mai confruntat cu atitudini anti-românești, face apel la Guvern pentru lansarea unei campanii active în Marea Britanie.

„Guvernul trebuie să pună la bătaie toate mijloacele de diplomație clasică și publică pe care le are la dispoziție pentru a îndrepta situația regretabilă în care am ajuns, acest climat care în Anglia domnește, de neîncredere față de UE. Acum a căpătat o dimensiune cu totul paroxistică”, a declarat Tăriceanu, contactat de gândul.

Această campanie ar trebui să vină la pachet cu diplomația parlamentară care ar trebui să fie mai activă, spune el.

„Ce face UKIP nu e o noutate, regretabil este că într-o măsură foarte importantă politicienii britanici își fac agenda politică în funcție de ceea ce promovează tabloidele  britanice, care sunt o catastrofă.  În loc să înțeleagă că în calitatea lideri au obligația să arate calea corectă, ei se lasă antrenați de campania facilă și iresponsabilă a tabloidelor și așa ajungem în situația în care astăzi este un fel de psihoză legată de riscurile venirii românilor și bulgarilor în Marea Britanie”, a mai spus liberalul.

Viziunea lui Zgonea: Unificarea stângii și a dreptei împotriva extremiștilor

Tot pe relațiile diplomatice mizează și președintele deputaților, Valeriu Zgonea, accentuând însă faptul că nu ar trebui să-i luăm în seamă prea mult pe extremiștii de la UKIP. „Noi suntem o țară și un popor tolerant. Noi trebuie să fim câteodată mai raționali și mai europeni decât britanicii, la ei este o bătălie pentru voturi”, ne învață Zgonea.

„UKIP face o presiune asupra votanților din anumite zone ca reacție la migrațiile succesive din ultimii 50 de ani. Lipsa unui lobby consistent și integrat ne pune pe noi într-o poziție delicată. România și Bulgaria sunt sancționate astăzi pe nedrept”, mai spune el.

Mai mult, Zgonea punctează faptul că migrația este benefică pentru Europa pentru că oferă avantaje pentru toate economiile.

Ca măsură împotriva atitudinii ostile a britanicilor vizavi de români, președintele deputaților consideră că, în primul rând, dreapta și stânga politică ar trebui să se unească împotriva partidelor extremiste, așa cum este UKIP, pentru a nu se repeta greșelile din trecut.

„Dacă astfel de partide ajung să ocupe piața publică britanică, cele două partide tradiționale ar trebui să-și dea seama că au o problemă de credibilitate în fața britanicului de rând, să se ocupe de economie și să exporte toleranță și democrație. Există un pericol pe acest joc să ne trezim în Parlamentul European cu un grup puternic anti-european, naționalist extremist, care poate să facă mai mult rău decât bine Europei. Poate e bine și pentru democrație, pentru ca stânga și dreapta se vor uni și vor înțelege că doar împreună pot să clădească o Europă unită”, a mai precizat Zgonea, pentru gândul.

Filip: „Nu poți să spui că ești mic și trebuie să-ți faci lecțiile, iar cei mari pot fi păsuiți”

Președintele comisiei pentru politică externă a Senatului, pesedistul Petru Filip, consideră că temele de campanie a partidului UKIP și a britanicilor, în general, acelea de a denigra românii și bulgarii, reprezintă un simplu pretext pentru a invoca ieșirea Marii Britanii din cadrul UE.

„Poziția lor e o chestiune falsă și cu o conotație strict electorală care excede problema strict românească și bulgară. Împachetarea problemei e mai simplu de făcut așa. Este doar o parte a pretextului pentru ca ei să discute despre ieșirea din UE”, a spus Filip, contactat de gândul, făcând referire la un referendum pe această temă în 2016.

Chiar dacă este obișnuit cu această atitudine ostilă a britanicilor, senatorul PSD o consideră totuși nedreaptă. În primul rând pentru că România este mereu tratată ca o țară mai mică, fără drepturi egale cu celelalte state membre UE, așezată mereu izolat.

„Odată ce ai fost acceptat într-o familie europeană, nu poți să accepți că tu stai la o măsuță mică din colț. Noi suntem școlarii silitori și respectăm prevederile europene, iar alte state își permit să nu le respecte pentru că ei sunt mari și noi suntem mici. UE trece printr-un moment dificil pentru că ar trebui să opereze cu aceleași unități de măsură pentru toată lumea, nu poți să spui că ești mic și trebuie să-ți faci lecțiile, iar cei mari pot fi păsuiți”, a explicat Filip.

El avertizează că nu trebuie să ne supărăm pe britanicii de la UKIP pentru ceea ce fac, invocând tipul de electorat căruia i se adresează. „În numele democrației prost înțelese, ai dreptul să spui orice despre oricine”. Cu toate acestea, Petru Filip mizează pe concentrarea mesajului nostru pe majoritate, adică să ne axăm pe acei britanici care nu văd în români și în bulgari un pericol.

„UKIP încearcă să creeze ideea de generalitate prin lucruri particulare în scop electoral. Ar trebui să ne adresăm părții sănătoase a mediului politic și a societății britanice, căreia să-i transmiți partea reală din mesaj prin care să înțeleagă că ceea ce spune UKIP nu este real”, a mai precizat senatorul.
 

Inchide