UDMR desecretizează acordul cu USL semnat pe 1 octombrie. La ce se angajau Crin, Ponta și Kelemen

Prin acordul semnat de Crin Antonescu și Victor Ponta cu Kelemen Hunor și Laszlo Borbely pe 1 octombrie, cu mai bine de două luni înainte de alegeri, UDMR își asigura, pe hârtie, intrarea la guvernare indiferent de scorul USL, în schimbul jucării unei cărți comune la consultările cu Traian Băsescu pentru desemnarea unui nou prim-ministru.

Acordul, nerespectat de USL după opoziția PNL, a fost făcut public astăzi de UDMR, după ce, într-un interviu pentru presa ungară, Kelemen Hunor l-a identificat pe Dan Voiculescu, „cancerul politicii românești”, drept responsabil, alături de Crin Antonescu pentru excluderea Uniunii din negocierile pentru guvernare.

AI AFLAT! „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe marți, 18 august, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Silviu Predoiu

18:00

POLITICĂ CCR respinge obiecția de neconstituționalitate a legii biodiversității

17:55

ACORDUL INTEGRAL DINTRE UDMR SI USL

USL s-a aigurat că UDMR nu va fi în barca lui Băsescu

Ca să se asigure că vor fi în aceeași tabără pe 9 decembrie, fără a lăsa prea mult loc de manevră președintelui Traian Băsescu, USL și UDMR au convenit ca în cazul în care alianța PNL-PSD câștigă majoritatea absolută – ceea ce s-a și întâmplat – Ponta și Antonescu să anunțe „încă din seara de 9 decembrie cooptarea în majoritatea parlamentară și în structurile guvernamentale a UDMR”.

Exista însă și planul B: în situația unui scor sub 50% pentru USL, UDMR urma să anunțe „încă din seara de 9 decembrie susținerea pentru un guvern USL-UDMR, având ca Prim Ministru persoana desemnată de USL”.

Prezența UDMR „în structurile guvernamentale” urma să fie proporțională cu ponderea mandatelor de parlamentar obținute.

Pentru programul de guvernare, UDMR și USL negociaseră „modificarea Constituției„, fără a detalia însă nimic legat de articolul 1, invocat ulterior de PNL pentru a refuza lărgirea alianței.

În privința reorganizării administrativ teritoriale, UDMR nu a insistat asupra niciunei mențiuni legate de Ținutul Secuiesc, regionalizarea fiind convenită vag, „ținând cont de tradițiile, cultura și istoria zonelor țării”. Tot pe hârtie, maghiarii obținuseră „eglementarea drepturilor culturale ale minorităților naționale printr-o legislație adecvată, reprezentarea proporțională a cetățenilor de etnie maghiară în diferite instituții, structuri deconcentrate și instituții la nivel județean și local” și „soluționeze problema liniei maghiare prin departamente separate la UMF Târgu Mureș”.