Vicepremierul ungar Semjen Zsolt: „Autonomia și autoguvernarea nu sunt un fel de specialitate secuiască, o cerere exagerată, ci un drept natural în UE”

Ca de obicei, secvența cea mai așteptată a evenimentului a constituit-o parada, în care s-au înșiruit, vreme de o oră, grupuri de elevi de la școlile din localitate – unul dintre ele având chiar și un tricolor românesc – formațiuni de husari pedeștri ori călări și zeci de căruțe împodobite sărbătorește. La finalul defilării, ca și anul trecut, și-a făcut apariția călare și vicepremierul ungar Semjen Zsolt, avându-l alături pe mai-marele udemerist al C.J Covasna, Tamas Sandor. După ce au dat un ocol pieței centrale, salutând mulțimea, cei doi au descălecat la monumentul eroului pașoptist maghiar Gabor Aron, unde a urmat momentul oficial al sărbătorii, punctat de cântece și poezii: o alocuțiune a primarului Bokor Tibor, de evocare a revoluției pașoptiste maghiare, urmată de un discurs al vicepremierului Semjen Zsolt – care a refuzat să facă vreo declarație presei – de mesajul premierului Ungariei, Orban Viktor, citit de consulul ungar de la Miercurea Ciuc, dr. Csige Sandor, și de tradiționala depunere de coroane și jerbe de flori la monumentul lui Gabor  Aron.

În câteva minute după începerea cuvântărilor, numărul participanților scăzuse la jumătate, pantru ca la momentul depunerii coroanelor să mai asiate doar vreo 300 de persoane. Deși premierul Ponta adresase și el un mesaj de Ziua Maghiarimii, acesta n-a fost citit și el. „Știu că e și un mesaj al lui Ponta, dar nu știu dacă va fi citit, că nu mă ocup eu de organizare, întrebați-l pe domnul primar Bokor, el se ocupă!”, ne-a explicat Tamas Sandor. „Nu știu nimic de vreun mesaj de la Ponta, întrebați-o pe domnișoara aceea de colo, că ea se ocupă cu organizarea!”, ne-a „lămurit” la rândul său edilul Bokor. 

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Ca și acum un an, discursul vicepremierului ungar Semjen Zsolt a început cu o evocare istorică, a continuat cu o pledoarie autonomistă și s-a încheiat cu o aluzie electorală în perspectiva scrutinului parlamentar din 6 aprilie viitor din Ungaria, referitoare la beneficiile acordării de către actuala guvernare de la Budapesta a dublei cetățenii pentru maghiarii din afara Ungariei. Cât privește partea autonomistă a discursului său, Semjen Zsolt a preferat o formulare generică, fără a pronunța măcar o dată obișnuita sintagmă „autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc”.

„În Uniunea Europeană autonomia și autodeterminarea sunt o realitate naturală și obișnuită, iar dacă pentru alții acest lucru este posibil, atunci este posibil și pentru maghiari, întrucât nu sunt un popor mai prejos decât altele. Dacă maghiarii ar accepta că există un lucur care în UE nu e posibil și pentru ei, atunci ar accepta că ei sunt oameni de rangul doi, cetățeni de rangul doi și mai prejos decât alte popoare, ceea ce noi  nu putem accepta. Din acest motiv trebuie să spunem și să repetăm: ceea ce pentru altcineva este posibil, este posibil și pentru noi, ceea ce e permis altora e permis și pentru noi. Deci ceea ce cerem noi nu este un fel de specialitate secuiască, ceva ce nu s-a văzut și nu s-a auzit până acum, nu este o cerere exagerată, ci este un drept natural, ceva ce în Uniunea Europeană pentru alții este o realitate naturală cotidiană. A urmat, pentru uzul „prietenilor români”, o exemplificare cu Tirolul de Sud din Italia a beneficiilor „pentru toată lumea” ale autonomiei, după care a venit, în chip de concluzie, și asigurarea: „Maghiarii din România pot conta pe cei din Ungaria, așa cum și maghiarii din Ungaria contează pe cei din România”

Nemeth Zsolt: „În lupta pentru autonomie puteți să vă bazați pe sprijinul Ungariei

La Sfântu Gheorghe, sărbătorirea Zilei Maghiarimii a strâns în jurul scenei amplasate în centrul urbei circa 4000 de maghiari (peste 10.000 conform organizatorilor). Aici, „vedeta” evenimentului a fost – alături de edilul udemerist Antal Arpad și de șeful C.J. Covasna, Tamas Sandor – un alt oficial al guvernului de la Budapesta: Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe. La câțiva pași de Antal și Tamas se foia și „omul lui Tokes” – Toro T. Tibor, președintele Partidului Popular  al Maghiarilor din Transilvania, ignorat însă „programatic” de organizatorii udemeriști, care nici vorbă să-i permită accesul la microfon. Nici din alocuțiunea sa nu a lipsit tema autonomistă, într-un registru mai voalat însă: „Libertatea înseamnă și drepturi, acolo unde e libertate, sunt și drepturi, iar unde nu există libertate, nu există nici drepturi”, a rezumat el, încheindu-și apoi cuvântarea cu asigurarea că autonomia teritorială cerută de maghiarii din România este susținută pe deplin de Ungaria: „Puteți să vă bazați în această luptă pe sprijinul Ungariei”

Mult mai radical și „la obiect” s-a dovedit în schimb edilul din  Sf. Gheorghe, Antal Arpad, al cărui discurs a iscat repetate scandări „Autonomie!”, „Aici suntem acasă”, „Să piară Trianonul!” „Pe 15 Martie, maghiarii trebuie să-și pună întrebarea dacă sunt destul de curajoși pentru a-și cere drepturile de a rămâne pe pământul natal și de a le aminti celor care în urmă cu 95 de ani ne-au promis autonomie că promisiunile nu se prescriu. Iar reprezentanții comunității maghiare, indiferent că sunt sau nu la guvernare, trebuie să lucreze întotdeauna pentru realizarea autonomiei Ținutului Secuiesc și pentru ca limba maghiară să devină oficială în Ținutul Secuiesc, ca această regiune să devină una bogată și prosperă.”  „Acestea sunt țelurile noastre și pentru realizarea lor trebuie să muncim, fie că plouă, fie că bate vântul”, a concluzionat  Antal Arpad, în ovațiile mulțimii.

După încheierea manifestației, secretarul de stat Nemeth Zsolt a oferit presei și un scurt comentariu pe tema interzicerii de către autoritățile române a intrării în în România a unor membri ai câtorva organizații estremiste din Ungaria (Jobbik, Noua Gardă Maghiară, Mișcarea Tinerilor din cele  64 de Comitate și Oastea Haiducilor). „Nu am fost informați încă despre această decizie, dar, după informare, vom analiza dacă decizia guvernului român este în armonie cu angajamentele statului privind legislația europeană și internațională”, a spus Nemeth Zsolt.