Victorie română în Comisia de Agricultură a PE: cel care va încasa subvenție trebuie să fie angajat în cel puțin un nivel minim de activitate agricolă și/sau să furnizeze bunuri publice

„În urmă cu trei zile mi s-a votat un amendament la Regulamentul privind modificarea PAC, în sensul în care banii vor ajunge la adevărații fermieri. Știu din discuțiile cu producătorii agricoli că banii ajung, de foarte multe ori, la cei care poate nici nu știu măcar unde le sunt terenurile. Prin noua propunere pe care am făcut-o în PE se spune în felul următor: cel care primește subvenție, trebuie să fie implicat într-o activitate agricolă, minimă și/sau să fie furnizor de bunuri și servicii publice”, a declarat eurodeputatul PPE, Daniel Buda, în cadrul conferinței anuale a Clubului Fermierilor Români de joi, 6 februarie 2020.

De asemenea, eurodeputații români întreprind demersuri majore în ceea ce privește acceptarea propunerii de către legislativul european a plafonării voluntare a plăților directe.

NEWS ALERT Persoana care reprezenta interfața proiectului Oxy Residence arestată preventiv pentru 30 de zile. Propunerea față de dezvoltator amânată

23:32

EXCLUSIV Dan Dungaciu avertizează că alegerile parlamentare anticipate ar putea fi anulate, dacă le câștigă AUR

23:04

Statele membre ale blocului comunitar vor avea de ales între două soluții de plafonare, conform propunerii legislative. Mai exact, potrivit spuselor lui Buda, este vorba de o salarizare mai mare a forței de muncă existentă la nivelul exploatațiilor și care implică o plafonare de 100.000 de euro, iar cealaltă prevede ca 10 la sută din totalul plăților directe să fie redirecționate către fermierii mici și mijlocii, adică plata redistributivă.

„După niște bătălii nu foarte ușoare în Parlamentul European am reușit să venim cu o propunere din partea legislativului, astfel încât plafonarea să fie voluntară la nivelul statului membru. Statele membre vor avea posibilitatea să opteze pentru una dintre cele două variante pe care vi le spun acum: – fie plafonează la 100.000 de euro, cu deducerea a 50% din salariile angajaților, fie alocă 10 din sumele pe Pilonul I pentru fermierii mici și mijlocii. Statul membru are posibilitatea să decidă care este varianta cea mai bună, până la urmă, pe care o va avea în vedere”, a precizat politicianul. „În același timp, evident că prin politicile naționale și politicile europene trebuie să fim preocupați să asigurăm până la urmă existența tuturor fermierilor, indiferent de dimensiunea acestora. Și asta pentru că fiecare fermier acționează în condiții diferite sau condiții specifice. Și când spun fermieri, spun acei oameni care, într-adevăr, fac agricultură”.

Nu în ultimul rând, Buda a discutat despre perioada de tranziție de la vechea PAC, la Politica Agricolă Comună post-2020. Față de propunerea Comisiei ca această perioadă să fie de doar un an, România își dorește extinderea acesteia.

„Se discută în PE de perioada de tranziție. Propunerea CE în momentul de față este că această perioadă de tranziție să fie de un an, însă în opinia mea nu se va reuși să fie într-un an de zile, ci cu siguranță vom avea nevoie de cel puțin un an de zile pentru a face această tranziție între actuala PAC și viitoarea PAC”, a mai declarat Daniel Buda.

O altă veste bună dată de eurodeputatul român este reușita în ceea ce privește prelungirea și după 2020 a acordării Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT), într-o perioadă de tranziție lărgită, iar apoi pe tot parcursul exercițiului bugetar. Totul, bineînțeles, este dus la nivelul negocierilor „din umbră” ale raportorilor, astfel încât să se genereze o majoritate care poate susține în plen aprobarea amendamentelor.

„În ceea ce privește Ajutoarele Naționale Tranzitorii, deoarece am văzut că sunt foarte multe discuții în spațiul public, vreau să vă spun că noi știm propunerea Comisiei. Nu s-a gândit o astfel de variantă de lucru sau nu se acceptă ca pe mai departe să fie ANT-urile. În PE, am reușit împreună cu alți colegi din alte state să coagulăm o majoritate, astfel încât aceste ANT-uri să fie acordate și în această perioadă de tranziție, pe de-o parte, iar pe de altă parte ca ele să se regăsească și în PAC post 2020″, a afirmat vicepreședintele comisiei AGRI din PE.Pe de altă parte, el a arătat cu degetul către Comisia Europeană (CE) care consideră că unul dintre vinovații pentru schimbările climatice ar fi chiar sectorul agroalimentar.

„Fie că discutăm de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice – și aici aș vrea să dau un mesaj foarte clar către CE în primul rând, de aici, de la București – că fermierii nu sunt cei care afectează biodiversitatea și că fermierii trebuie să fie parte a soluției și nu parte a problemei”, a adăugat europarlamentarul PPE. „Sunt extrem de deranjat că în multe documente ale Comisiei Europene sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbări climatice. Împotriva schimbărilor climatice trebuie să ne unim cu toții, pentru că vedem ce se întâmplă până la urmă, dar sectorul agricol este parte a soluției și nu parte a problemei”.

Joi, 6 februarie 2020, a avut loc la Palatul Parlamentului conferința anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment care a reunit peste 1.200 de persoane participante.

Sursă foto: Daniel Buda/Facebook