VIDEO | STUDIU pe modificările Codului Fiscal: 554 amendamente prin 107 legi, în ultimii 7 ani. 177 au fost proaste și foarte proaste

The Tax Institute, condus de avocatul Gabriel Biriș, a lansat primul studiu care inventariază modificările aduse legislației fiscale în perioada 2015 – 2023. Conform raportului, doar 47,6% din alineantele Noului Cod Fiscal, aprobat prin Legea 227/2015, au mai rămas în forma inițială. 

De atunci, a fost modificat prin 107 legi sau ordonanțe de urgență. Asta înseamnă o medie de 14,4 acte normative într-un an de aplicare.

Cele 554 amendamente au avut ca rezultat o scădere a veniturilor bugetare cu 0,53% din PIB în 2022, față de 2016, se arată în studiul realizat de The Tax Institute.

Din cele 554 modificări aduce Noului Cod Fiscal, experții au considerat că:

1. 177 au fost proaste și foarte proaste
2. 143 au fost neutre, în general, făcute degeaba
3. 234 au fost bune și foarte bune.

Însă, aspectul negativ al măsurilor bune a fost că ele au venit pentru a corecta măsuri proaste adoptate anterior.

Studiul a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat la Banca Națională a României, în prezenta guvernatorului Mugur Isărescu, a premierului Marcel Ciolacu și a președintelui Senatului, Nicolae Ciucă.

Guvernatorul Isărescu a transmis, la dezbateri, că dezechilibrul fiscal bugetar e principala problemă de rezolvat a României.

Iar premierul Marcel Ciolacu s-a angajat să rezolve această problemă, chiar cu „riscuri politice”, prin reformele pe care urmează să le prezinte săptămâna viitoare. Ciolacu promite să înceteze paradisul facilităților fiscale și să introducă principiul echității.

Este evident că toată legislația noastră fiscală seamănă cu o uriașă strecurătoare prim care curg nestingherit miliarde de euro pe un sistem de excepții fiscale aberante, a spus premierul.

Top 10 cele mai proaste măsuri

1. Revoluția fiscală (OUG nr. 79/2017)

Această „revoluție fiscală deschide atât topul celor mai bune măsuri cât și lista celor mai bune măsuri. Motivul pentru care se află pe ambele liste este felul în care a fost implementată.

Studiul precizează că în loc să fie folosită pentru așezarea sarcinii fiscale în funcție de mărimea și nu de tipul venitului, măsura a fost utilizată pentru a accentua discrepanțele existente.

În plus, prin majorarea cotelor CASS și CAS și reducerea în compensație a impozitului pe venit de la 16 la 10% a fost transferată o sumă de apx. 12 miliarde lei din Bugetul de Stat în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, sumă folosită ulterior pentru a justifica majorările nesustenabile de pensii și dezechilibrarea gravă a BC.

2. Spulberarea bazei de calcul al impozitului pe profit (Legea nr. 270/2016, OUG nr. 3/2017, OUG nr. 79/2017)

Trei măsuri diferite, care – în plină luptă globală împotriva erodării bazei fiscale (Planul ANTI-BEPS al OECD, Directiva ATAD) – au făcut ca mai puțin de 10% din numărul total de companii active în România să mai datoreze impozit pe profit.

Aici sunt incluse:

• eliminarea impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa și înlocuirea lui cu un derizoriu impozit specific;
• creșterea plafonului de venit până la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor de la 100.000 euro/an la 500.000 euro/an (OUG 3/2017) și mai apoi la 1.000.000 euro/an (OUG 79/2017);
• eliminarea limitării aplicabilității regimului fiscal al companiilor care obțin venituri din consultanță și management, erodând, în lipsa unei capacități de control adecvate a ANAF, și baza de calcul al impozitului pe venit și, mai ales, al contribuțiilor sociale.

3. Eliminarea plafonării bazei de calcul al CAS, CASS individuale pentru veniturile din salarii (OUG nr. 3/2017)

Această măsură a dus la creșterea semnificativă a sarcinii fiscale totale pentru salariile mai mari de 5 salarii medii. Plafonarea bazei de calcul al CASS intrase în vigoare la 1 ianuarie 2017 și a fost eliminată începând din februarie, dar plafonarea bazei de calcul al CAS individuale era în vigoare încă din 2001 și venea la pachet cu plafonarea numărului de puncte de pensie, plafonare eliminată. Practic, din acest moment, pe lângă sumele încasate suplimentar la BASS, a început să crească și datoria BASS față de asigurați.

În mod ironic, creșterea sarcinii fiscale pentru salariile mari a venit la pachet cu creșterea plafonului la microîntreprinderi și cu eliminarea restricției cu privire la consultanță și management, măsuri ce au fost practic o invitație la înlocuirea contractelor de muncă de contracte de prestări servicii încheiate cu microîntreprinderea angajatului.

4. Scutirea de impozit pe salariu a angajaților din cercetare/dezvoltare (OUG 32/2016), a sezonierilor din HoReCa (OUG 3/2017) și păstrarea scutirii de impozit pe salarii a angajaților din IT (introdusă în 2000)

Studiul relevează că scutirile erodează baza de calcul al impozitului, creează distorsiuni concurențiale și discriminări între diverse categorii profesionale. Nu există studii de impact al acestor scutiri care să arate altceva. Scutirea de impozit pe salariile din cercetare-dezvoltare nu a putut fi aplicată din cauza lipsei și mai apoi a neclarității normelor de aplicare.

5. Scutirea de impozit pe salarii și de la plata CASS pentru angajații din construcții (OUG nr. 114/2018) și agricultură (Legea nr. 135/2022)

Au dus la o scădere semnificativă a încasărilor bugerate și au creat distorsiuni majore în piața muncii. În plus, a apărut și un risc pentru toate companiile din domeniile menționate, scutirile fiind susceptibile a fi ajutor de stat.

6. „Split” TVA (OG nr. 23/2017)

Măsura, din fericire, modifcată semnificativ înainte de a intra în vigoare, ar fi blocat pur și simplu activitatea majorității companiilor românești, în special a celor cu capital românesc, pentru care accesul la finanțare este mai dificil.

7. Introducerea cotei super reduse de TVA de 5% în HoReCa (OUG nr. 89/2018)

Cum poți justi ca aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru alimentele cumpărate din magazin și a celei de 5% pentru aceleași alimente cumpărate de la restaurant?

8. Suspendarea aplicării creditului fiscal pentru creșe și grădinițe (OUG nr. 168/2022) Avea potențial excelent pentru refacerea sistemului de educație timpurie și reducerea analfabetismului functional, dar a fost suspendat (sine die?!), la doar 4 luni de la intrarea în vigoare, pe motiv de lipsă a resurselor bugetare. Prin aceeași OUG, a fost suspendată însă plata impozitului specific în HoReCa, cee ace arată prioritățile guvernului de atunci.

9. Modificarea regulilor cu privire la aplicarea cotei de 5% la achiziția de apartamente (OG nr.16/2022)

Autorii consideră că măsura a bulversat industria în perioadă dificilă (cand creșteau dobânzile și prețul materialelor de construcții), afectând sever și capacitatea cetățenilor de a achiziționa locuințe noi.

10. Suspendarea plății impozitelor și taxelor pe perioada stării de urgență (OUG nr. 29/2020)

Aplicarea acestei măsuri tuturor companiilor, nu numai celor care activau în sectoarele afectate de restricțiile anti-covid a fost extrem de hazardată și a dus la explozia nevoii de finanțare a deficitului bugetar. Recuperarea ulterioară a sumelor a fost amânată, dificilă, fiind necesare noi reguli cu privire la eșalonarea debitelor restante.

Top 8 cele mai bune măsuri

1. „Revoluția fiscală” (OUG nr. 79/2017)

Mutarea contribuțiilor de la angajat la angajator a dus la simplificarea administrării fiscale, prin reducerea semnificativă a numărului de declarații depuse de angajator, precum și a numărului de plăți la buget. În plus, introducerea Declarației unice a simplificat administrarea fiscală, eliminând nevoia de emitere a sute de mii de decizii de impunere. Cele două măsuri, spun autorii, sunt esențiale pentru a se putea realiza în viitor reforma impozitării muncii, prin plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS pe suma tuturor veniturilor, indiferent de natura lor, măsură fără de care distorsiunile actuale din impozitarea muncii nu vor putea fi eliminate. Din păcate, modul în care a fost implementată a făcut ca aceeași măsură – cea mai bună – să fie prima și în topul celor foarte proaste.

2. Noua definiție a cheltuielilor deductibile

Trecerea de la conceptul de „cheltuieli efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile” la „cheltuieli în scopul desfășurării activității economice” a ajutat foarte mult companiile românești, de multe ori supuse unor interpretări exagerate din partea ANAF în legătura cu deductibilitatea cheltuielilor.

3. Regimul opțional pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor (OG nr. 16/2022)

Aplicarea obligatorie a acestui regim a creat probleme în special pentru investițiile greenfield noi, care chiar au fost blocate prin modificările din 2017, iar revenirea la sistemul opțional a readus normalitatea.

4. Consolidarea fiscală la impozitul pe profit (Legea nr. 296/ 2020)

Introducerea posibilității de a calcula impozitul pe profit consolidat la nivelul grupului (în anumite condiții), putând compensa pierderea dintr-o companie cu profitul din altă companie din grup, consolidează poziția din ce în ce mai bună a României ca jurisdicție pentru companii de tip holding, chiar dacă mai sunt necesare clarificări de aplicare.

5. Introducerea taxării inverse pentru livrări de imobile (NCF), telefoane mobile și computere (Legea nr. 358/2015), pentru energie (OUG 168/2022)

Taxarea inversă este cea mai eficientă metodă de combatere a fraudei mari de TVA, iar revenirea la aceasta pentru imobile (terenuri construibile, clădiri), pe lângă reducerea evaziunii, a redus și costurile pentru investitori (care nu au mai fost nevoiți să prefinanțeze TVA până la rambursare), dar și pentru ANAF, prin reducerea numărului de cereri de rambursare.

6. Introducerea regimului special pentru agricultori la TVA (OUG nr. 87/2016)

Această măsură a fost de un real folos, precizează studiul, în special pentru agricultorii și crescătorii de animale tradiționali, intrucât a simplificat foarte mult obligațiile de raportare, compensându-i în același timp pentru TVA plătit la achiziția de bunuri și servicii.

7. Eliminarea Registrului operatorilor intracomunitari – „ROI” (OUG nr. 87/2016)

Eliminarea acestei măsuri introduse în 2010 a fost de un real folos firmelor locale., pentru că practic dubla obligațiile de înregistrare în scop de TVA pentru companiile românești și crea riscuri inutile pentru acestea, fără să aibă niciun impact în ceea ce privește reducerea evaziunii la TVA.

8. Introducerea criteriilor de risc pentru înregistrarea în scop de TVA (Legea nr. 177/2017)

Urmare a acestei modificări, a fost eliminat și infamul formular D088, introdus cu scopul declarat de a combate evaziunea, dar care a fost folosit, în realitate, pentru a scoate efectiv din business mii de companii românești, prin anularea codului de TVA.

Sursa: Mediafax Foto