Război în Ucraina, ziua 717: Aproximativ 7,3 milioane de ucraineni au intrat în România în primii doi ani de război

Aproximativ 7,3 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimii doi ani, în contextul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Agerpres.

Secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova „care ar putea dura zeci de ani”, într-un interviu acordat sâmbătă presei germane şi citat de France Presse. (GÂNDUL  a relatat pe larg despre acest subiect aici…)

La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că „trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri”.

„Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict”, a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag, scrie Agerpres.

„Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat” din NATO. „În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO”, a remarcat Stoltenberg.

Un atac rusesc cu dronă a ucis şapte civili, inclusiv trei copii, în oraşul Harkov din estul Ucrainei, a anunţat sâmbătă guvernatorul regional Oleh Sînehubov, citat de Reuters şi France Presse.

Sînehubov a spus că forţele ruse au atacat oraşul Harkov cu drone Shaded vineri noapte.

„În urma loviturilor (aeriene n.r.), şapte persoane au murit, printre care trei copii: de şapte, patru ani şi un copil de aproximativ şase luni”, a scris el pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Dronele, Shaded de fabricaţie iraniană, „au lovit o benzinărie şi au provocat o scurgere de combustibil în flăcări, ceea ce a condus la incendiul a 14 case private”, a declarat la rândul său primarul oraşului, Igor Terehov, citat de AFP, adăugând că incendiul a cuprins un larg perimetru şi a dus la evacuarea a aproximativ cincizeci de persoane.

„La ora 6.00, lupta pentru stingerea flăcărilor continua, 14 case (au fost) distruse”, a anunţat şeful poliţiei din Harkov Volodîmîr Timociko, citat de ziarul Suspilne.

Atacul de sâmbătă vine după o serie de lovituri nocturne la Harkov şi mai la est, în localitatea Veliki Burluk.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sînehubov, a declarat anterior că zone civile au fost lovite în ambele localităţi, inclusiv o cafenea din Veliki Burluk.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vrut să dea o nouă viaţă armatei sale prin numirea generalului Oleksandr Sîrski în funcţia de comandant-şef, dar mulţi dintre militari au reacţionat cu disperare: „Sîrski ne va ucide pe toţi”, a declarat un soldat, sub protecţia anonimatului, relatează POLITICO, citat de News.ro.

Prin înlocuirea generalului său de top, fostul comandant Valeri Zalujni, preşedintele Ucrainei va trebui să îşi asume întreaga responsabilitate în cazul în care războiul va merge prost.

În vârstă de 58 de ani, Sîrski, care până joi a fost comandantul forţelor terestre ale Ucrainei, are reputaţia unui general dur, în stil sovietic, care îşi pune oamenii în pericol pentru a-şi atinge obiectivele militare, a declarat o persoană care cunoaşte stilul de operare al lui Sîrski. Acest lucru a fost evidenţiat de faptul că Sîrski a supervizat anul trecut apărarea tenace, timp de nouă luni, a oraşului Bahmut, unde trupele ucrainene au suferit pierderi grele împotriva „valurilor de carne” neîncetate reprezentate de atacatorii ruşi până când au fost nevoite să abandoneze oraşul din estul ţării. Această tactică i-a adus generalul Sîrski porecla macabră de „Măcelarul”.

Oleksandr Sîrski / Sursa foto: Twitter

La aflarea veştii numirii sale, un soldat ucrainean a postat pe X un mesaj într-un grup de chat al veteranilor luptei de la Bahmut: „Suntem cu toţii terminaţi”.

Un alt ofiţer a postat pe X că stilul de conducere al lui Sîrski „este falimentar, prezenţa sa sau ordinele care vin în numele său sunt demoralizatoare, iar el subminează încrederea în comandament în general. Faptul că urmăreşte neîncetat câştiguri tactice epuizează constant resursele noastre umane valoroase, ceea ce duce la progrese tactice precum capturarea unor şiruri de copaci sau a unor sate mici, fără a avea în vedere niciun obiectiv operaţional”, acuză ofiţerul.