Boala care ucide o femeie la trei ore poate fi depistată la un simplu control medical. 80% dintre românce nu l-au făcut însă niciodată

Numărul femeilor cu probleme la sâni crește alarmant în fiecare an, astfel că, în prezent, o femeie din șapte are o anomalie la nivelul sânilor, potrivit rezultatelor campaniei „Nu am făcut destul”, derulată la nivel național, în peste jumătate dintre județele României, de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Examinările gratuite din octombrie și noiembrie, făcute de medici rezidenți și studenți mediciniști din Iași, au scos la iveală faptul că peste 15% dintre femeile testate prezentau anormalități la sâni și aveau nevoie de un control de specialitate. Mai grav, aproape 50% dintre acestea aveau formațiuni de natură canceroasă.

Totodată, examinările făcute în timpul acestei campanii arată că 8 din 10 femei nu făcuseră înainte un control medical la sân. 5% dintre ele au un istoric în ceea ce privește cancerul de sân în familie.

Alături de cancerul de col uterin, cancerul de sânomoară anual peste 4.000 de femei în România. Aceste cifre dezolante ar putea fi evitate dacă femeile ar merge anual la un control ginecologic.

Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.

„În momentul când noi palpăm o formațiune la nivelul sânului, dacă aceea este canceroasă, de cele mai multe ori, palparea unei leziuni și în funcție de topografia ei, dacă este situată mai profund în sân sau situată mai spre tegument, ea este de obicei de minimum 1-2 centimetri. Mamografia evidențiază leziuni milimetrice, deci, pe care noi nu le palpăm”, explică medicul ginecolog.

De aceea, mamografia reprezintă o metodă prin care diagnosticul de cancer de sân se pune precoce, adică atunci când nu poate fi diagnosticat la un consult ginecologic și nu pot ridica suspiciunea nici măcar pacientei care își face autopalparea sânilor acasă. Supraviețuirea și tratamentul în cazul tumorilor în stare incipientă dau cifre diferite față de cazul în care tumora este deja într-un stadiu avansat și, foarte probabil, a invadat și alte zone din vecinătatea sânului. Cel mai adesea, cancerul de sân se transmite ganglionilor axilari.

„În ceea ce privește cancerul de sân, autopalparea rămâne prima măsură. Apoi, orice modificare la nivelul sânului trebuie să fie un factor de alarmă. Prin orice modificare înțelegem orice modificare de dimensiune, de aspect, de consistență, de culoare, orice secreție apărută la nivelul mamelonului trebuie să fie un factor de alarmă, mai ales dacă această secreție este în afara intervalului în care femeia este însărcinată sau alăptează, orice modificare a mamelonului. Aceștia sunt factori de alarmă care trebuie să determine pacienta să meargă la medicul de familie, dacă nu mai departe la medicii specialiști pentru a obține un diagnostic cât mai precoce”, a explicat și medicul oncolog Laurențiu Simion.

Româncele, reticente când vine vorba despre vizita la medicul ginecolog

Rezultatele campaniei „Nu am făcut destul” arată că medicii și voluntarii care au mers pe teren să le testeze gratuit pe române s-au lovit, mai mult decât în anii trecuți în care a fost derulată campania, de refuzul femeilor. Acestia au întâlnit foarte multe femei reticente, care au refuzat pur și simplu să vină să facă o examinare gratuită. Chiar și atunci când erau informate despre riscurile bolii, tot nu se lăsau convinse.

Multe dintre ele consideră că sunt deja bătrâne, iar un control la o vârstă mai înaintată nu-și mai are rostul. „Eu sunt bătrână, mama, de ce să mai vin la control” sau „Vai, dar cum să mă dezbrac eu așa, în fața oamenilor”, sunt doar două dintre replicile pe care le-au auzit voluntarii de la femeile din zona Moldovei.

Au fost și câteva cazuri, în care, după îndelungi rugăminți de a veni totuși să facă o examinare, unele femei au spus că fie, vin, dar că în nici un caz ele nu se dezbracă. Totodată, foarte multe dintre femeile din zonele rurale spun că se tem să meargă la un control de specialitate, iar acest lucru nu face decât să agraveze situația. Multora dintre acestea le este frică să afle că suferă de vreo boală gravă, altora le este jenă să se dezbrace în fața medicului și mai este și categoria femeilor care nu au bani și nu pot plăti un consult la medicul specialist.

„Ne bucurăm totuși că am reușit să le facem pe câteva dintre femeile pe care le-am întâlnit în cadrul acestei campanii să conștientizeze că nu au de ce să se teamă și, mai mult, că își fac lor înseși un bine dacă apelează la medicul specialist atunci când simt că ceva nu este în regulă”, spune Cezar Irima, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Controalele periodice de la vârste tinere: salvarea româncelor de la moarte

Cancerul se dezvoltă la orice vârstă și, potrivit medicilor, în ultimii ani apare de la vârste tot mai tinere, atât în ceea ce privește sânul, cât și colul uterin. Cele mai tinere paciente dezvoltă cancer de sân începând chiar de la 18 – 19 ani. Medicul oncolog Laurențiu Simion a explicat că în cazul cancerului, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât boala evoluează mai repede. „Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât viteza de refacere a țesuturilor, de creștere a celulelor, este mai mare. În momentul în care ajunge la 90 de ani și îi ia două săptămâni să se vindece o zgârietură la un deget și celulele tumorale cresc și ele mai încet, se dezvoltă mai încet”, explică medicul.

Tot în ceea ce privește în special femeile tinere, poate apărea o piedică psihologică în momentul în care tratamentul pentru cancerul la sân, spre exemplu, se poate reduce la mastectomie, adică la îndepărtarea sânului.

„În ceea ce privește sânul, temerea destul de mare a femeilor este legată de aspectul pe care îl vor avea, de relația în continuare cu sexul opus, de gradul de acceptare în continuare de către partener, indiferent că este soț, prieten sau ce relație are femeia respectivă. Multe dintre femeile tinere se bucură de posibilitatea reconstrucției și o văd ca pe o speranță de care se agață: ‘Ok, dacă îmi merge bine, peste un an sau doi, când este totul în regulă se poate face asta”. Noi încurajăm femeile în ideea asta fiindcă fiecărui pacient îi trebuie un suport psihologic, o speranță de care să se agațe ca să meargă mai departe, să se agațe”, explică medicul.

Pentru a evita aceste situații, femeile sunt sfătuite ca „Ori de câte ori apare o problemă de sănătate să se prezinte la medic, să nu aștepte să treacă de la sine. Uneori va trece, alteori nu. Nu îți poți asuma riscul acesta. Apoi, măsurile corecte de igienă, măsurile de igienă a vieții sexuale, atenție la parteneri, folosirea prezervativului de câte ori e necesar, vaccinările trebuie făcute”, după cum concluzionează medicul Laurențiu Simion.