• Publicat:
  • Actualizat:
Sănătate

Bullying-ul, fenomenul extrem de periculos care naște tragedii în România. Psihoterapeutul Anca Maftei: „O furie neexprimată de părinte este exprimată de copil”

În fiecare zi, în România, zeci de mii de elevi sunt agresați verbal și fizic de către colegii lor. Abuzul nu se termină nici atunci când copiii „evadează" din viața reală, pe internet. Fenomenul, cunoscut sub numele de bullying și cyberbullying, când e online, generează tragedii în România.

În urmă cu puțin timp, un adolescent din Petrila, elev silitor, s-a sinucis, cel mai probabil din această cauză, înainte de a da Bacul. Potrivit unor prieteni, băiatul nu a mai suportat umilințele la care fusese supus de către colegii de liceu.

George Costache, în vârstă de 18 ani, a fost găsit mort la marginea orașului, după ce s-a spânzurat de creanga unui copac cu o seară înainte de prima probă a examenului de Bacalaureat. Adolescentul purta, atunci când a fost găsit fără suflare, un tricou cu mesajul „The Walking Dead”. Tânărul, provenit dintr-o familie modestă, fusese poreclit „Zombie”. Pentru cine nu știe, „zombie” și „walking dead” sunt expresii folosite pentru a desemna un zombi. Cumva, George a găsit puterea, în moarte, să îi ironizeze pe cei din cauza cărora și-a luat viața.

Pe site-ul UNICEF, bullying-ul este definit ca fiind „un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice”.

Cazuri precum cel al lui George nu sunt, din păcate, rare. Organizația Salvați Copiii a anunțat, în primăvară, că România se situa pe locul trei la nivel european în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat bullying-ul, potrivit unul raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Astfel, 17% dintre copiii de 11 ani au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Totodată, datele Salvații Copiii arată că 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi, 3 din 10 sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi, iar un copil din patru a fost umilit în fața colegilor. „Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparținând ciclurilor gimnazial și liceal, 400.000 sunt excluși din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliți în public, 390.000 sunt amenințați cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegii lor”, se arată în studiul prezentat de Salvați Copiii, bazat pe date din anul 2016.

Ce îi determină pe unii copii să agreseze alți copii? Cum ajung niște ființe care sunt la începutul vieții – ca niște „bureți”, gata să acumuleze cunoștințe, aptitudini, trăsături de caracter și experiențe – să înmagazineze atâta ură pentru semenii lor? Potrivit psihoterapeutului Anca Maftei, avem de a face cu un complex de fenomene. Termenul de bullying are, spune ea, ca și componente foarte multe tipuri de comportamente agresive. „Ce îi determină? E un subiect foarte larg. În psihicul uman nu ne referim doar la sfere conștiente, deoarece mult din ceea ce noi întreprindem se află în inconștientul nostru și mai ales în inconștientul colectiv, cum îl numea Jung”, a declarat psihologul, într-un interviu (îl puteți asculta, în format video, integral) acordat publicațiilor Gândul și Mediafax. „Îi determină (pe agresori – n.e.) nevoia de validare, de atenție, de iubire… pe care poate nu le primesc în familie”, a explicat Maftei. Alteori aceștia „practic, ce văd acasă reproduc de cele mai multe ori în mediile lor de viață”.

Foto: Anca Maftei, psihoterapeut

„O furie neexprimată de mine ca părinte este exprimată de copil”

Psihoterapeutul spune că părinții trebuie să fie atenți ce imprimă ei în psihismul copiilor, deoarece „o furie neexprimată de mine ca părinte este exprimată de copil”. Copilul este ca un burete care absoarbe tot ce vede și ce simte din mediul familial, iar el le scoate ulterior la lumină. „Astfel el poate scoate la lumină zona de victimă, zona de agresor, tot felul de lucruri pe care noi ca adulți nu ni le-am rezolvat”, explică Anca Maftei.

Fenomenul nu se petrece doar în viața reală. Cazurile de cyberbullying, denumit și agresiune pe internet, sunt de asemenea foarte periculoase pentru dezvoltarea emoțională a copiilor. Acestea pot avea un impact chiar mai puternic asupra victimelor. „Atunci când contactul vizual lipsește, partea agresivă se manifestă și mai pregnant”, explică Anca Maftei.

Asta deoarece contactul vizual poate atenua violența fenomenului și chiar descuraja un agresor, după cum vom vedea ceva mai încolo, în articol.

Părinților ai căror copiii au fost sau sunt victime ale bullying-ului, Anca le recomandă să fie aproape sufletește de cei mici. „E foarte importantă prezența, nu doar fizică, ci prezența emoțională și sufletească în raport cu copilul. Nu e suficient să fim în aceeași casă. E suficient să ne uităm unul în ochii celuilalt, e suficient ca el să simtă că sunt acolo pentru el”, spune Anca. Părinții nu trebuie să evite să apeleze la ajutor specializat, deoarece terapeuții și psihologii îi pot învăța pe copii metode prin care să își gestioneze mai bine emoțiile.

Cum se pot apăra victimele

La primele acte de hărțuire, victimele bullying-ului ar trebui să încerce să ignore agresorul/agresorii. Asta deoarece, potrivit specialistei, „agresorul caută atenție, să obțină validare din partea grupului, să fie inclus, important, iar când noi nu îi dăm ceea ce își dorește, nu îi hrănim tipul de comportament”.

Totuși, dacă acest comportament devine repetitiv, atunci victima trebuie să ia atitudine. „Dacă este vorba de comportament repetitiv, dacă sunt deja găști care s-au format, am fost pus la colț de multe ori, nu cred că a ignora mai este o soluție. Ci, din contră, trebuie să fii acolo, vertical, în fața agresorului. Este necesar contactul vizual cu acesta, vorbitul într-un mod foarte demn, foarte politicos, așezat. (…) Bine ar fi să nu reacționezi cu plâns, furie sau tristețe, deoarece sunt energii cu care agresorul se hrănește”, explică psihoterapeutul. Ea a spus și o scurtă pildă. Dacă cineva îți zice „aragaz cu patru ochi” poți răspunde, zâmbitor: „Mă bucur că ai observat că port ochelari!”.

În România există o lege anti-bullying, introdusă la sfârșitul anului trecut. Actul normativ interzice aceste comportamente în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale. Lega nu pare, însă, să producă efecte palpabile. Asta deoarece, potrivit Salvați Copiii, în școlile românești, soluționarea fenomenului nu e funcțională și nici nu are șanse prea mari să ajungă să funcționeze, din cauza lipsei de organizare și a lipsei competențelor specializate.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, a declarat, la prezentarea raportului citat mai sus, că „primul responsabil de corectarea fenomenului este adultul – părintele, profesorul sau consilierul”. Această teorie este susținută de Anca Maftei. Trebuie să implicăm adulți când avem de a face cu fenomenul de bullying la copii. „Este necesar un adult, un stâlp”.

Combaterea acestui fenomen ține de noi, persoanele mature.

„Ce se întâmplă în școli este o reflexie a ceea ce se întâmplă în interiorul nostru ca indivizi și a tot ceea ce se întâmplă la nivel global, istoric, social. Practic, relația victimă-agresor este o zonă a naturii umane în care încă ne scăldăm. Microcosmosul copiilor reflectă ceea ce se întâmplă în socialul din care suntem cu toții parte. Așa că (soluționarea problemei – n.e.) ține foarte mult de noi, de educația individuală a fiecăruia, de procesul nostru individual de creștere și de armonizare. Trebuie să ne asumăm faptul că ceea ce vedem în exterior face parte și din noi și că poate generăm anumite zone, în societate sau școală, care nu ne plac”, a concluzionat psihoterapeutul.

Puteți urmări interviul complet acordat de Anca Maftei pentru Gândul și Mediafax în clipul video atașat.

Foto: Pixabay

Inchide