Care este legătura dintre scorurile obținute la testele de aptitudini mintale și riscul de infarct: STUDIU

Pentru persoanele în vârstă diagnosticate cu demență, gândirea lipsită de claritate și lipsa autocontrolului pot fi considerate semnale eficiente pentru un risc crescut de infarct și accident vascular cerebral (AVC).

Astfel, persoanele în vârstă care au obținut scoruri slabe la testele care analizează capacitatea de luare a deciziilor și de a rezolva anumite probleme – denumite funcții executive – prezintă un risc aproape dublu de a suferi un infarct și un risc cu 50% mai mare de a suferi un AVC în comparație cu persoanele care obțin scoruri mai bune la astfel de teste.

Întrucât rezultatele slabe la testele de verificare a funcțiilor cognitive pot să indice o precedentă vătămare suferită la nivelul creierului, oamenii de știință se așteptau deja să descopere o legătură a acestor rezultate cu riscul de AVC, dar au fost extrem de surprinși să descopere și un risc crescut de infarct, a explicat Benham Sabayan, cercetător la Centrul Medical al Universității Leiden din Olanda, coordonatorul studiului.

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Probele scrise încep luni, 10 august. Ce trebuie să știe toți candidații

12:14

APĂRARE Musk refuză cererea lui Zelenski de folosi Starlink pentru atacurile asupra Rusiei

12:14

„Acest fapt ar putea să însemne că vătămările vaselor de sânge reprezintă un fenomen global în organism și că, atunci când observăm anomalii într-un organ, ar trebui să avem în vedere și alte organe”, a precizat cercetătorul olandez. „Această descoperire reprezintă o altă dovadă care arată că patologiile de la nivelul inimii și creierului nu sunt independente”.

Medicii neurologi și cei cardiologi ar trebui să colaboreze pentru o detectare timpurie, în rândul vârstnicilor, a riscului de dezvoltare a afecțiunilor cerebrale și a celor cardiace.

Studiul a fost realizat pe un eșantion compus din 3.926 de persoane de vârsta a treia din Olanda, Irlanda și Scoția. Media lor de vârstă a fost de 75 de ani, iar voluntarii au prezentat fie un istoric familial de maladii cardiace, fie un risc crescut pentru astfel de boli, din cauza hipertensiunii, diabetului și fumatului, fără să fi suferit însă niciun infarct și niciun AVC.

Cercetătorii olandezi au utilizat patru teste pentru a analiza, în rândul participanților, atenția selectivă, viteza procesului decizional, memoria imediată și memoria pe termen lung.

Pe parcursul unei perioade de monitorizare de trei ani, medicii au constatat producerea unui număr de 375 de incidente coronariene, inclusiv infarct și decese cauzate de boli cardiace, și 155 de AVC-uri.

Cercetătorii i-au împărțit pe participanți în trei grupuri egale, în funcție de scorurile obținute la acele teste, realizate la începutul studiului. Voluntarii din grupul cu cele mai slabe rezultate au prezentat un risc cu 85% mai mare de a dezvolta boli coronariene și un risc cu 51% mai mare de a suferi un AVC în comparație cu voluntarii din grupul cu cele mai bune rezultate.

Participanții din grupul cu cele mai slabe rezultate au continuat să prezinte cele mai mari riscuri și după ce autorii studiului au eliminat influențele exercitate de alți factori de risc majori, precum vârstă, sex, educație, Indice de masă corporală (IMC), presiune arterială, concentrația de colesterol, fumat și diabet.

În grupul cu cele mai slabe rezultate la testele de aptitudini mintale s-au produs 69 de AVC-uri, în timp ce în grupul cu cele mai bune rezultate s-au produs doar 48 de AVC-uri.

În schimb, scorurile obținute în testele de memorie nu par a fi asociate cu riscul de infarct și cu riscul de AVC.

Spre deosebire de inteligența dobândită la naștere (IQ), abilitățile cognitive pot să se modifice de-a lungul vieții și sunt mai vulnerabile în fața unor factori precum presiunea sangvină neregulată de la vârsta mijlocie.

Studiul cercetătorilor olandezi a fost publicat în revista Neurology.