Cum afectează Facebook creierul uman și ce presupune „dependența” de rețele sociale

Cercetătorii au investigat ani la rând ideea dependenței de Facebook. În 2012, savanții Universității din Bergen au realizat un studiu care arată în cel fel se dezvoltă dependența oamenilor de rețeaua socială. Natura socială a site-ului în sine ar putea reprezenta o problemă, mai ales pentru femei, extrovertiți și cei care reușesc să adoarmă noapte târziu.

Un nou studiu, publicat în revista Psychological Reports: Disability and Trauma și citat de medicaldaily.com, analizează elementul compulsiv al dependenței de social media. Cercetătorii au rugat 20 de studenți să completeze un chestionar, care dezbătea simptomele dependenței asociate cu Facebook, inclusiv refularea, anxietatea, conflictul generat de site. Apoi, cercetătorii au folosit scanarea creierului participanților, în timp ce aceștia priveau imagini pe computer – logouri de Facebook, semne neutre și au fost rugați să apese (sau să nu apese) un buton. Cu cât participanții au obținut un scor mai bun la chestionar, cu atât au fost mai predispuși să acceseze butonul respectiv (confundându-l, în unele situații) pentru Facebook, comparativ cu imaginile neutre.

EXCLUSIV Dosarul ”Bunicuța ucraineană”. Dificultățile de infiltrare a ofițerilor în grupul care „livra” cetățenie română pe bani. Un „spion” MAI a fost retras

06:30

EXCLUSIV Cel mai căutat escroc din Iași a dat o țeapă „în lipsă” statului român. Motivul pentru care mașinile care i-au fost confiscate nu pot fi valorificate

06:00

Scanările creierului au arătat că participanții cu scoruri ridicate au experimentat o activitate mai puternică în nucleul amigdalian și striatum, cele două regiuni responsabile cu comportamentul impulsiv. Totuși, spre deosebire de dependența de droguri, „regiunile creierului care inhibă un asemenea comportament funcționează corespunzător”.

Nir Eyal, fondatorul unui startup și autor al unui studiu de specialitate, a declarat pentru Live Science că Facebook face legătură dintre oameni și o serie de elemente diferite: „discutăm despre un declanșator de singurătate, plictiseală, stres, o acțiune precum logarea pe Facebook… În ecuație apare o recompensă, precum vizualizarea unor știri interesante, a unei investiții „sentimentale” – cum ar fi postarea de fotografii și acordarea de like-uri pentru o persoană dragă”.

În cazul studiului din 2012, cercetătorii au observat că oamenii care se simt nesiguri din punct de vedere social apreciază  formele de comunicare via social media, în defavoarea unor discuții față în față. Pe de altă parte, cei care sunt orientați spre muncă obișnuiesc să folosească site-ul în scopuri profesionale și evită astfel dependența de Facebook.