Infecția pe care o au 8 din 10 români, dar nu știu de ea

Opt din 10 români, adică 80% din populație, dezvoltă o infecție la nivelul cavității bucale, din cauza bacteriillor și a tartrului, de vină fiind o ingienă orală precară. Potrivit unui studiu realizat de o clinică privată din Capitală realizat pe 800 de pacienți, mai bine de jumătate dintre pacienții cu boală parodontală nu au împlinit încă 45 de ani. Doar 8% dintre cei care primesc diagnosticul ajung să se trateze, deși boala provoacă, în ultimul stadiu, pierderea danturii.

Debutul acestei afecțiuni este discret și nedureros, motiv pentru care poate trece neobservat de pacienți. Manifestările inițiale, în forma ușoară, reversibilă, denumită gingivită, sunt simple sângerări ale gingiei la periaj. În timp, apar reducerea osului, retracția gingivală și mobilitatea dinților. Mai exact, aceștia se miscă. Netratată, poate duce la pierderea dinților și a osului din jurul acestora, creând disfuncții estetice, dificultate în timpul mestecatului și influențând negativ calitatea vieții pacientului, susține dr. Cristina Berechet, medic specialist parodontolog.

EDUCAȚIE Guvernul a deblocat sute de posturi pentru creșe. Ministrul Educației:”Educaţia trebuie să intre în faza de stabilizare”

17:58

EVENIMENT Salvat de incinerarea de viu de cățel. Un german încă mai trăiește datorită celui mai bun prieten

17:50

Studiul mai arată că 7% dintre pacienți nu au împlinit încă 25 de ani, iar 28% au între 25 și 35 de ani. Cifrele plasează România în topul clasamentului european. Potrivit Platformei de Sănătate Orală, mai bine de 50% dintre europeni suferă de boala parodontală, cifra apropiindu-se de 75-80% după 65 de ani. Cel mai bine stau suedezii, cu 10% și danezii, cu 14%, la polul opus situându-se România, cu puțin peste 80%. Cei mai mulți pacienți care aleg să trateze boala parodontală, 5 din 10, au între 26 și 45 de ani.

„Puțini sunt cei care realizează gravitatea afecțiunii și necesitatea de a o trata. În ultimii ani, am observat o creștere a incidenței și o scădere a vârstei de apariție a bolii. Chiar am avut un pacient de 22 de ani. În cadrul etapelor de tratament, medicul urmărește îndepărtarea completă a plăcii bacteriene de la nivelul dinților și rădăcinilor acestora. În funcție de severitatea bolii, tratamentul urmărește împiedicarea distrugerii substratului osos, controlul infecției, prevenirea mobilizării și pierderii dinților”, completeză dr. Ionut Leahu, medic stomatolog.

Semnele bolii parodontale pot fi: miros neplăcut, sângerare la periaj, mobilitatea dinților, depuneri de tartru, placă bacteriană sau o sensibilitate exagerată a dinților la diferențe de temperatură. Controalele periodice regulate, de două ori pe an, sunt esențiale pentru păstrarea sănătății dinților și gingiilor și depistarea afecțiunii, care ar trebui tratată de un specialist. De altfel, anual, două din 10 locuri disponibile la rezidențiat sunt la această specializare, aflată pe locul trei în rândul disponibilității la nivel național, după protetică dentară și ortodonție.

Potrivit Platformei de Sănătate Orală, în Europa, exemplul de bună practică este dat de Suedia, care în ultimii 40 de ani a dezvoltat un program de sănătate orală, axat pe prevenție și pe controale gratuite, incluzând ședințe de igienizare și pachete cu pastă și periuță de dinți, oferite populației. În primii trei ani, acțiunile de prevenție au avut o frecvență de două luni, între trei și 30 de ani, de la trei până la 12 luni, iar după 30 ani, adică din anul 2004, o dată pe an.