Masa de Paște nu trebuie să devină o povară. Un nutriționist ne învață cum să mâncăm inteligent

„Perioada sărbătorilor de Paște reprezintă un bun prilej pentru a fi alături de cei dragi, de a ne revedea rudele și prietenii. Adeseori acest lucru implică mese copioase, de pe care, conform tradiției, nu trebuie să lipsească ouăle roșii, carnea de miel, cozonacul, pasca și vinul roșu. Trebuie însă ca, înainte de toate, pentru a ne bucura din plin de farmecul acestei sărbători, să învățăm să fim cumpătați”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Olivia Georgescu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București.

Medicul Olivia Georgescu spune că pentru o persoană sănătoasă este indicat să consume cantități mici din fiecare aliment pus pe masa de Paște. Astfel, ar trebui consumate cel mult două ouă vopsite pe zi, în condițiile în care și celelalte preparate de Paște, precum drobul, pasca și cozonacul, au în compoziție ouă.

SOCIAL În ce capcane pot cădea românii care folosesc aplicațiile de localizare

21:21

INEDIT Vagoanele vechi de tren, experiență inedită de cazare. Turiștii pot dormi în mijlocul pustiului sau pe un pod suspendat

21:05

Friptura de miel trebuie asezonată cu legume verzi, cum sunt spanacul, ștevia, salata și brocoli, nu cu paste făinoase, orez sau cartofi, care îngreunează digestia. Drobul ar trebui să conțină cel mult două-treimi de organe și cel puțin o treime legume verzi, a precizat medicul specialist.

De asemenea, la desert ar trebui să se mănânce o felie de pască sau de cozonac, pentru că acestea vin în completarea celorlalte mâncăruri. Vinul roșu băut la masa de Paște nu ar trebui să depășească 125 de mililitri în cazul femeilor și 250 de mililitri în cazul bărbaților, în condițiile în care asocierea dintre o masa copioasă și abuzul de alcool crește alarmant riscul de pancreatită acută, a mai spus medicul Olivia Georgescu.

Ea a atenționat că o persoană care a ținut post înaintea Paștelui trebuie să treacă treptat de la alimentația vegetariană la cea obișnuită, pentru o readaptare ușoară la alimentele de origine animală. Astfel, la reintroducerea în alimentație a proteinelor din ouă, carne și lactate este indicat să se consume jumătate din cantitatea permisă unei persoane care nu a ținut post.

Medicul specialist a mai spus că persoanele care suferă de anumite afecțiuni cronice ar trebui să acorde o atenție deosebită alimentației în perioada sărbătorilor pascale. De exemplu, persoanele hipertensive trebuie să evite consumul de alimente sărate, iar cele care au diabet nu trebuie să consume preparate cu zahăr, cum sunt pasca și cozonacul. Persoanele care au ciroză și cele afectate de hepatită sau pancreatită cronică nu trebuie să consume alcool, iar preparatele din carne trebuie gătite dietetic, fierte sau la cuptor.

Și alimentația copilului trebuie să fie cât mai variată, dar cu condimentare moderată, evitându-se alimentele prea sărate sau prea iuți, precum și prăjirea în grăsime încinsă.

„Sărbătorile de Paște reprezintă pentru copil un bun prilej de a lua masa alături de ceilalți membri ai familiei, iar puterea exemplului în ceea ce privește alimentația sănătoasă se poate manifesta și cu acestă ocazie”, a precizat medicul.

Specialiștii mai spun că la masa de Paște nu ar trebui să se mai consume, pe lângă mâncările tradiționale, și mezeluri, salată de boeuf, alune, covrigei sau tort.