PREMIERĂ MEDICALĂ: Vagin creat în laborator, transplantat cu succes

Testele ulterioare intervențiilor chirurgicale au arătat că noile organe nu se deosebesc de țesutul propriu al pacientelor și au crescut în dimensiuni pe măsură ce tinerele care suferiseră transplantul au ajuns la adolescență, notează Reuters.

În prezent, toate cele patru femei sunt active din punct de vedere sexual, iar vaginul acestora are funcții normale. Două dintre acestea, născute cu uter funcțional, dar fără vagin, au un ciclu menstrual normal.

Nu se știe încă sigur dacă aceste tinere pot avea copii, dar faptul că au menstruație sugerează că ovarele lor sunt funcționale, prin urmare posibilitatea procreării nu este exclusă, a afirmat Anthony Atala, directorul Institutului pentru medicină regenerativă, afiliat centrului medical Wake Forest, din Carolina de Nord.

REACȚIE CSM susține că Raportul Departamentului de Stat al SUA confirmă independența sistemului judiciar și progresele României în combaterea corupției

15:54

REACȚIE Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Bolojan după ce a fost audiat la DNA Iași: „Au încercat să-i inventeze fel și fel de acuzații”

15:54

Reușita medicilor americani, în colaborare cu colegii din Mexic, prezentată într-un studiu publicat în revista The Lancet, este cel mai recent succes înregistrat în medicina regenerativă, care se bazează pe capacitatea celulelor corpului de a se dezvolta din nou.

În studii anterioare, echipa condusă de Anthony Atala a folosit această capacitate de regenerare celulară pentru a crea în laborator vezici și uretre pentru băieții născuți cu deficiențe ale aparatului excretor.

Toate cele patru tinere din noul studiu s-au născut cu sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH), o boală genetică rară caracterizată prin absența sau dezvoltarea insuficientă a vaginului și uterului.

Anthony Atala a spus că, de obicei, persoanele care suferă de această boală încearcă să se trateze abia în adolescență.

„Pacientele nu pot avea menstruație, mai ales dacă prezintă o deficiență severă, aceea a absenței căilor de eliminare”, a mai spus Anthony Atala.

Pacientele din cadrul studiului aveau vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani în momentul intervențiilor chirurgicale, efectuate în perioada iunie 2005 – octombrie 2008.