STUDIU. Cât de mult poate supraviețui coronavirusul în aer și pe ambalaje: Cercetătorii americani au făcut teste

Cercetările efectuate până acum în ceea ce privește coronavirusul arată că acesta „preferă” suprafețele/obiectele din oțel și pe cele din plastic, care se găsesc în proporții foarte mari și în spitale.

COVID-19 poate supraviețui pe cutiile sau ambalajele de carton cel puțin o zi și chiar mai mult pe suprafețe / obiecte de oteț sau plastic, relatează MIT Technology Review.

În plan global, au fost confirmate peste 110.000 de cazuri de infectare cu noul coronavirus și se specialiștii se întreabă cum se deplasează COVID-19 atât de ușor.

SĂNĂTATE Ploșnițe la Spitalul Bagdasar-Arseni din București. Timp de o lună o secție se închide

13:25

FLASH NEWS USR-iștii sar în apărarea lui Fritz înainte de decizia CCR. Cătălin Drulă: Caracatița sistemului e vizibilă zilele astea în întreaga-i hidoșenie. Ținta nu e doar Dominic Fritz

13:18

Cercetătorii americani au realizat un experiment în care au contaminat diferite suprafețe cu virusul pentru a descoperi cât supravițuiește pe acestea.

Cât supraviețuiește virusul în aer sau pe diverse suprafețe

Potrivit studiului realizat de Vincent Munster și echipa lui de la laboratoarele de virologie, din cadrul Institului Național de Sănătate, din Hamilton, Montana, virusul supravieșuiește mai mult pe suprafețele de plastic sau de oțel – chiar și 3 zile.

Ceea ce înseamnă că suprafețele din spital sau barele de oțel de la metrou sunt medii propice pentru supraviețuirea virusului.

Totuși, până în prezent, nu există dovezi suficiente care să demonstreze că virusul poate fi contractat și de pe suprafețe.

„Momentan nu știm dacă poți contracta COVID-19 de pe suprafețele sau obiectele contaminate”, a declarat Marilyn Roberts, microbiologist la Școala de Sănătate Publică din cadrul Universității Washington.

Doctorii care efectuează testele pe pacienții suspecți și cei care îi tratează pe cei infectați au observat că virusul este prezent cu precădere în tractul respirator superior, ceea ce înseamnă că ar putea să îl transmită prin strănut sau tuse din cauza particulelor foarte mici de salivă, și nu numai, care ajung în aer și apoi pe suprafețele din apropiere.

„Stabilitatea virusului în aer și pe suprafețe ar putea afecta în mod direct modul de transmitere al acestuia deoarece virusul trebuie să rămân viabil destul încât după ce iese din gazdă să fie preluat de noua gazdă”, scriu cercetătorii americani în raport.

Aceștia menționează faptul că una dintre cauzele principale care îl face atât de transmisibil ar putea fi faptul că se poate trasmite prin aer. Aceasta ar putea fi explicația pentru pentru faptul că în cadrul unei conferințe de biotehnologie susțină de Biogen din Boston, se crede că mai mult de 70 de oameni au fost infectați.

Cercetătorii au studiat cât de mult supraviețuiește virusul pe diferite suprafețe, dar și cum se deplasează în aerul dintr-o cameră. Ulterior, la câteva ore sau chiar zile au prelevat probe pentru a vedea dacă virusul dacă mai „trăiește” sau nu.

Materialele pe care virusul a supraviețuit 3 zile au fost oțelul și plasticul, însă este posibil ca viabilitatea COVID-19 pe acestea să fie mai mai mare. Materialul pe care virusul a supraviețuit cel mai puțin a fost cuprul, pe care și-a pierdut viabilitatea în doar câteva ore.

În cameră, în aer, noul coronavirus a supraviețuit timp de 3 ore.

Este nevoie de cercetări mult mai ample pentru a afla modul exact în care aceste se poate transmite, însă studiul cercetătorilor americani arată că noul coronavirus supraviețuite mai mult pe ambalaje și pe carcasele de telefon.

De menționat este și faptul că temperaturile scăzute și mediile cu umiditate scăzută reprezintă un mediu propice pentru viruși, unde pot supraviețui chiar mai mult.

Autoritățile recomandă spălarea frecventă a mâinilor și folosirea dezinfectanților pe bază de alcool.

Un studiu publicat de cercetătorii germani în februarie arată că numărul particulelor de virus scade de la 1.000 la 100 dacă suprafața respectivă este curățată timp de un minut, scăzând astfel riscul de infecție.

 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat miercuri pandemie de coronavirus, iar lucrurile iau o turnură din ce în ce mai gravă și pe plan local.

În ceea ce rivește România, Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a realizat o hartă pe care pot fi monitorizate în timp real cazurile confirmate de COVID-19 de pe teritoriul țării.

Harta poate fi găsită aici.

Studiul cercetătorilor americani poate fi citit integral în limba engleză aici: Viabilitatea COVID-19 pe suprafețe și în aer în comparație cu SARS