Tot ce trebuie să știi despre modul în care FERICIREA ajută la întărirea sistemului imunitar

Alte explicații despre fericire, la ce ajută și cum o menținem aflăm de la psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea are multe fețe și multe definiții, dar la baza ei stau reacțiile chimice din creier. Neurotransmițătorii dopamină, oxitocină, endorfine, oxid nitric și serotonină prin reacțiile lor dau tonul stărilor noastre. Dopamina mediază transferul emoțiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng și centrii emoționali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reușită.

„De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus și secretată de glanda pituitară și este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiți sau când ne alintăm copilul, animăluțul ș.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina și au legătură cu lipsa durerilor fizice și euforia simțită în urma exercițiilor fizice sau când suntem entuziasmați de o persoană, idee, situație. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditația și respirația nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determină la nivel celular o reacție în lanț, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează și se dilată. Nu în ultimul rând, serotonina este stimulată tot de oxitocină și este responsabilă de creșterea stării de spirit, creșterea încrederii, determinării și a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

MOTIVARE Emil Boc a ieșit noaptea să dea la lopată: „Haideți să ne curățăm trotuarele”. Ce i-au răspuns clujenii

00:40

NEWS ALERT Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic

23:28

Fericirea – cum o definim

Există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:

1. Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experiența propriu-zisă

2. Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur și simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrățișare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

Fericirea – întărește sistemul imunitar

„Neurotransmițătorii se declanșează la fel în ambele situații. În momentele din viață în care zicem că suntem stresați, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărare. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanșează reacția de tipul „luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreția de citocine, inhibă indirect secreția de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) și inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniștea, grijile care declanșeză reacția de tipul „luptă sau fugi”. Un efect al reacțiilor de tipul „luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar. Stările de fericire, mulțumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Citește continuarea pe CSID!

Foto: Hepta